Inceputa in luna februarie 2011 colecta de jucarii...merge mai departe. "Imi iei mami o jucarie?" auzi de multe ori copii rugandu-se si plangand ca isi doresc un ursulet sau un trenulet. Imi doresc sa fiu alaturi de toti copii care au nevoie de o jucarie, fiti si voi alaturi de mine sa le daruim un dar si un zambet. Campania de colectare a jucariilor pentru copii continua cu mare succes. Am strans pana in prezent sute de jucarii, multumesc tuturor celor care au raspuns "prezent"...din orasul nostru, din tara, de la prieteni, colegi, cei ce au trecut pragul targului vintage & handamde sau cei ce vin zilnic la Casa de Cultura a Sindicatelor Galati. Am primit pachete cu jucarii si din straintate (multumesc prietenei d-nei Constance Vintila - din Norvegia pentru jucariile si hainutele trimise.) Colecta a inceput in cadrul Targului vintage & handmade "Madame Vintage" editia de martisor 2011, club "ZODIAR" Galati si continua pana la Sarbatorile Pascale. Cei ce vor sa doneze o jucarie va astept la Casa de Cultura a Sindicatelor Galati, et.1, sa fim alaturi de micutii nostri !
joi, 31 martie 2011
Colecta de jucarii continua
Inceputa in luna februarie 2011 colecta de jucarii...merge mai departe. "Imi iei mami o jucarie?" auzi de multe ori copii rugandu-se si plangand ca isi doresc un ursulet sau un trenulet. Imi doresc sa fiu alaturi de toti copii care au nevoie de o jucarie, fiti si voi alaturi de mine sa le daruim un dar si un zambet. Campania de colectare a jucariilor pentru copii continua cu mare succes. Am strans pana in prezent sute de jucarii, multumesc tuturor celor care au raspuns "prezent"...din orasul nostru, din tara, de la prieteni, colegi, cei ce au trecut pragul targului vintage & handamde sau cei ce vin zilnic la Casa de Cultura a Sindicatelor Galati. Am primit pachete cu jucarii si din straintate (multumesc prietenei d-nei Constance Vintila - din Norvegia pentru jucariile si hainutele trimise.) Colecta a inceput in cadrul Targului vintage & handmade "Madame Vintage" editia de martisor 2011, club "ZODIAR" Galati si continua pana la Sarbatorile Pascale. Cei ce vor sa doneze o jucarie va astept la Casa de Cultura a Sindicatelor Galati, et.1, sa fim alaturi de micutii nostri !
Concertul Sunetul Muzicii: Recital Trio Aperto
invitatie: 
sursa: http://peles.ro/concertul-sunetul-muzicii-recital-trio-aperto/
sursa: http://peles.ro/concertul-sunetul-muzicii-recital-trio-aperto/
marți, 29 martie 2011
Festivalul "Emil Botta" 2011
CASA DE CULTURĂ „TUDOR VORNICU” ADJUD
Strada Libertăţii nr. 7,tel 0237641946,fax 0237640732,e-mail culturaadjud@yahoo.com
Nr. 17 / 14.01.2011
FESTIVALUL NAŢIONAL DE POEZIE
E M I L B O T T AEDIŢIA I
ADJUD 20 – 21 MAI 2011
REGULAMENT
În zilele de 20 - 21 mai 2011, CASA DE CULTURĂ „TUDOR VORNICU” ADJUD, organizează FESTIVALUL – CONCURS DE POEZIE „EMIL BOTTA”.
Scopul festivalului este de a încuraja creaţia literară a tinerilor.
Etapele concursului:
- popularizarea festivalului
- depunerea lucrărilor
- jurizarea
- festivitatea de premiere
- editarea volumului colectiv de poeme premiate.
Festivalul se va desfăşura pe două secţiuni:
I. Concursul de poezie „CONSTANTIN GHINIŢĂ”, în memoria poetului, care se adresează poeţilor tineri (vârsta maximă 30 de ani), care nu sunt membri ai U.S.R.
La această secţiune, cei interesaţi vor trimite un set de lucrări, până la data de 1 mai 2011, cuprinzând minim 6 şi maxim 10 texte poetice, în 5 exemplare, la un rând, font Times New Roman, dimensiuni 12, obligatoriu diacritice. Grupajul de poeme se introduce în plic format A4. În acelaşi plic A4 se va introduce un plic mic, închis, cu acelaşi motto scris pe verso. În plicul mic concurentul va pune un C.V. care va cuprinde:
a) motto-ul pus pe plicul mic şi pe grupajul de poezii
b) nume, prenume
c) data şi locul naşterii
d) studii
e) o fotografie tip buletin
f) activitate literară, dacă au!(unde au mai publicat,dacă au primit premii
literare etc.)
În ziua de 20 mai 2011, sub genericul „CONSTANTIN GHINIŢĂ – MONAHUL POEZIEI VRÂNCENE”, vor fi decernate premiile autorilor desemnaţi pe locurile I, II şi III la concurs.
Premiile constau în bani, diplome şi tipărirea poeziilor în volumul colectiv, editat de organizatori, care va fi lansat în cadrul manifestării: ”SĂPTĂMÂNA CULTURII VRÂNCENE” – EDIŢIA a II – a – 2011.
II. Concursul de creaţie „EMIL BOTTA”. La această secţiune pot participa scriitorii cu vârstă de până la 40 de ani care au debutat în volum în perioada 1.01.2010 – 30.03.2011, la orice editură (condiţie unică – I.S.B.N.).
Cei interesaţi vor trimite până la data de 1 mai 2011, într-un plic A4 volumul de debut în 2 exemplare, căruia îi vor ataşa un C.V.
În ziua de 21 mai 2011, sub genericul „EMIL BOTTA – UN DOR FĂRĂ SAŢIU” vor fi decernate premiile laureaţilor, premiul I, II, III, diplome.
Lucrările la cele două secţiuni vor fi trimise pe adresa: Casa de Cultură „Tudor Vornicu” Adjud, str. Libertăţii, nr. 7, cod poştal 625100
Cheltuielile de deplasare până la Adjud vor fi suportate de autori, iar cheltuielile de cazare şi masă vor fi suportate de organizatori.
Laureaţii şi invitaţii vor fi anunţaţi în timp util, telefonic sau prin e-mail.
Alte detalii: - prof. ION CATANĂ – COORDONATOR PROIECT - 0744891319
- prof. SPIRESCU PAUL – SCRIITOR – 0723719439.
DIRECTOR,
PROF. ION CATANĂ
mult succes!
Strada Libertăţii nr. 7,tel 0237641946,fax 0237640732,e-mail culturaadjud@yahoo.com
Nr. 17 / 14.01.2011
FESTIVALUL NAŢIONAL DE POEZIE
E M I L B O T T AEDIŢIA I
ADJUD 20 – 21 MAI 2011
REGULAMENT
În zilele de 20 - 21 mai 2011, CASA DE CULTURĂ „TUDOR VORNICU” ADJUD, organizează FESTIVALUL – CONCURS DE POEZIE „EMIL BOTTA”.
Scopul festivalului este de a încuraja creaţia literară a tinerilor.
Etapele concursului:
- popularizarea festivalului
- depunerea lucrărilor
- jurizarea
- festivitatea de premiere
- editarea volumului colectiv de poeme premiate.
Festivalul se va desfăşura pe două secţiuni:
I. Concursul de poezie „CONSTANTIN GHINIŢĂ”, în memoria poetului, care se adresează poeţilor tineri (vârsta maximă 30 de ani), care nu sunt membri ai U.S.R.
La această secţiune, cei interesaţi vor trimite un set de lucrări, până la data de 1 mai 2011, cuprinzând minim 6 şi maxim 10 texte poetice, în 5 exemplare, la un rând, font Times New Roman, dimensiuni 12, obligatoriu diacritice. Grupajul de poeme se introduce în plic format A4. În acelaşi plic A4 se va introduce un plic mic, închis, cu acelaşi motto scris pe verso. În plicul mic concurentul va pune un C.V. care va cuprinde:
a) motto-ul pus pe plicul mic şi pe grupajul de poezii
b) nume, prenume
c) data şi locul naşterii
d) studii
e) o fotografie tip buletin
f) activitate literară, dacă au!(unde au mai publicat,dacă au primit premii
literare etc.)
În ziua de 20 mai 2011, sub genericul „CONSTANTIN GHINIŢĂ – MONAHUL POEZIEI VRÂNCENE”, vor fi decernate premiile autorilor desemnaţi pe locurile I, II şi III la concurs.
Premiile constau în bani, diplome şi tipărirea poeziilor în volumul colectiv, editat de organizatori, care va fi lansat în cadrul manifestării: ”SĂPTĂMÂNA CULTURII VRÂNCENE” – EDIŢIA a II – a – 2011.
II. Concursul de creaţie „EMIL BOTTA”. La această secţiune pot participa scriitorii cu vârstă de până la 40 de ani care au debutat în volum în perioada 1.01.2010 – 30.03.2011, la orice editură (condiţie unică – I.S.B.N.).
Cei interesaţi vor trimite până la data de 1 mai 2011, într-un plic A4 volumul de debut în 2 exemplare, căruia îi vor ataşa un C.V.
În ziua de 21 mai 2011, sub genericul „EMIL BOTTA – UN DOR FĂRĂ SAŢIU” vor fi decernate premiile laureaţilor, premiul I, II, III, diplome.
Lucrările la cele două secţiuni vor fi trimise pe adresa: Casa de Cultură „Tudor Vornicu” Adjud, str. Libertăţii, nr. 7, cod poştal 625100
Cheltuielile de deplasare până la Adjud vor fi suportate de autori, iar cheltuielile de cazare şi masă vor fi suportate de organizatori.
Laureaţii şi invitaţii vor fi anunţaţi în timp util, telefonic sau prin e-mail.
Alte detalii: - prof. ION CATANĂ – COORDONATOR PROIECT - 0744891319
- prof. SPIRESCU PAUL – SCRIITOR – 0723719439.
DIRECTOR,
PROF. ION CATANĂ
mult succes!
in memoriam Nichita Stanescu
Primăvara
"Primejdii dulci alcătuind sub gene,
mi te iveşti istovitor de dulce
cu sânii bulbucaţi zvâcnind să culce
pe ei sărutul lutului, alene.
Te stingi încet din mine, iară
sub piept loveşte-n căldărim o minge
şi ziua pe trotuare se prelinge,
lăsând în urmă-i iz de primăvară.
Alături de mocirlele uscate
ies pomii toţi cu trunchiurile-n floare
Hei... zi cu soare-n zare, spune-mi oare
cam câte fete-s astăzi deflorate?
Un orizont pierdut, cu buze roşii
sărută-n creştet noaptea pe hotare
Cocoarele revin din depărtare
şi mor în primăvară ofticoşii..."
"Primejdii dulci alcătuind sub gene,
mi te iveşti istovitor de dulce
cu sânii bulbucaţi zvâcnind să culce
pe ei sărutul lutului, alene.
Te stingi încet din mine, iară
sub piept loveşte-n căldărim o minge
şi ziua pe trotuare se prelinge,
lăsând în urmă-i iz de primăvară.
Alături de mocirlele uscate
ies pomii toţi cu trunchiurile-n floare
Hei... zi cu soare-n zare, spune-mi oare
cam câte fete-s astăzi deflorate?
Un orizont pierdut, cu buze roşii
sărută-n creştet noaptea pe hotare
Cocoarele revin din depărtare
şi mor în primăvară ofticoşii..."
luni, 28 martie 2011
in memoriam Daniel Turcea
(n. 22 iulie 1945 Târgu-Jiu - d. 28 martie 1979)- poet român -
"Asemenea diminetii"
"Iată frumoasa, omeneasca înfrângere, la mare preţ
dar eu unul sunt martor, eu am văzut
acei oameni, blânzi, de neînfrânt
învăţând nemurirea, ochii i-am privit. Suferinţa
nu le mai putea micşora cu nimic
fericirea
sfârşitul lor e asemenea dimineţii
vezi,
vestitul astrolog, apărat de stele, friguros
pustiit de noroc, nu era
asemenea lor, nici yoghinul bătrân ce mi-a spus
rănile da, însă sufletul
eu nu-l pot vindeca"
"Asemenea diminetii"
"Iată frumoasa, omeneasca înfrângere, la mare preţ
dar eu unul sunt martor, eu am văzut
acei oameni, blânzi, de neînfrânt
învăţând nemurirea, ochii i-am privit. Suferinţa
nu le mai putea micşora cu nimic
fericirea
sfârşitul lor e asemenea dimineţii
vezi,
vestitul astrolog, apărat de stele, friguros
pustiit de noroc, nu era
asemenea lor, nici yoghinul bătrân ce mi-a spus
rănile da, însă sufletul
eu nu-l pot vindeca"
sâmbătă, 26 martie 2011
Premiul "Henkel CEE pentru Artă"
"Henkel Central Eastern Europe (Henkel CEE) anunţă lansarea celei de-a zecea ediţii a «Premiului Henkel CEE pentru Artă», competiţie de promovare a diversităţii culturale dedicată artiştilor din Europa Centrală şi de Est şi din Asia Centrală. Artişti din 23 de ţări sunt invitaţi să-şi înscrie lucrările din domeniile pictură, desen, fotografie, video şi instalaţie, câştigătorul urmând să fie recompensat cu suma de 7.000 Euro. În plus, lucrările de artă ale câştigătorului Premiului Henkel pentru Artă 2011 vor fi expuse atât în ţara natală, cât şi în cadrul unei expoziții individuale organizate la Museum der Modernen Kunst Stiftung Ludwig, Viena, (MUMOK) în anul următor, incluzând şi publicarea unui catalog al expoziţiei.
Totodată, Henkel CEE acordă şi la această ediţie două premii adiţionale, fiecare în valoare de 2.000 Euro: Premiul pentru Tineri Artişti din Europa Centrală şi de Sud-Est, acordat în cadrul Programului Artists-in-Residence, sub forma unei burse de asociaţia culturală KulturKontakt Austria şi Premiul pentru Tineri Artişti Austrieci. Ca şi în anii trecuţi, nu există o temă prestabilită pentru competiţie, fiind recompensate operele excepţionale şi inovatoare din domeniile pictură, desen, fotografie, video şi instalaţie. Un juriu internaţional format din curatori si experţi se va reuni în vară pentru evaluarea tuturor lucrărilor înscrise, urmând să nominalizeze 5 artişti finalişti în cursa pentru marele premiu. Câştigătorul va fi anunţat în cadrul unei ceremonii de gală ce se va desfăşura la Viena în noiembrie 2010, în prezenţa tuturor artistilor nominalizaţi.
Mulţi dintre finaliştii sau câştigătorii Premiului Henkel pentru Artă au fost invitaţi la expoziţii internaţionale şi s-au bucurat de succes la nivel mondial. Printre aceştia se numără Dan Perjovschi (2002), Miha Strukelj (2008) şi Mladen Miljanovic (2009).
Premiul Henkel CEE pentru Artă în România – ediţia 2011
Artiştii români sunt aşteptaţi şi ei să se înscrie în competiţie. Şi în 2011, în cazul în care există mai mult de cinci înscrieri în România, se va organiza o preselecţie locală, jurizată de personalităţi importante ale mediului artistic local. Anul acesta însă, juriul va alege 1 singur artist ale cărui lucrări vor intra în procesul final de selecţie de la Viena. Câştigătorul local va primi şi un premiu în valoare de 1,000 Euro, din partea companiei Henkel România.
Condiţii de înscriere în concurs - 2011:
Pentru înscrierea la această ediţie a “Premiului Henkel CEE pentru Artă” sunt necesare următoarele documente:
- Curriculum Vitae şi o descriere a activităţii artistice (în limba engleză sau germană);
- Limită de vârstă: 40 de ani (artistul să nu fi împlinit încă vârsta de 40 de ani la momentul ceremoniei de premiere, care va avea loc în Austria în noiembrie 2011)
- Număr lucrări care pot fi înscrise: 5-10 maxim. Nu se acceptă lucrări în original!
- Pentru lucrările de artă din secțiunile pictură, desen, fotografie: reproduceri sub formă de fotografii, dosare și/sau cataloage (Format: max A3). Nu se acceptă diapozitive, CD-uri sau DVD-uri!
- Pentru lucrările de artă din secțiunile video și instalație, lucrările vor fi trimise pe DVD-uri! (Durata maximă a materialelor de prezentare nu trebuie să depășească 10 minute)
- Lucrările nu trebuie să fie anterioare anului 2008.
Data limită pentru trimiterea lucrărilor este 10 iunie (data poştei).
Lucrările înscrise în concurs vor fi evaluate de un juriu local la finalul lunii iunie. Cea mai bună lucrare va fi trimisă de către Henkel România la Viena, unde un juriu internaţional va alege cei cinci finalişti şi marele câştigător. Artiştii nominalizaţi pentru finală vor fi anunţaţi şi informaţi de Henkel CEE în legătură cu invitaţia la Gala Henkel Art.Award 2011.
Alte precizari importante :
• După sesiunea de jurizare, lucrările înscrise vor fi returnate artiştilor.
• Nu se percepe taxă de participare la concurs.
• Compania Henkel nu îşi asumă responsabilitatea pentru eventuala deteriorare a lucrărilor de artă.
• Artiştii nu vor fi remuneraţi pentru participarea la expoziţia din Viena (sau pentru expoziţia din ţara lor de origine).
Artiştii români sunt rugaţi să trimită lucrările lor (care să respecte condiţiile de mai sus) până cel târziu 10 iunie 2010 (data poştei) la următoarea adresă:
GMP PR in attn: Roxana Poede
Pentru Premiul Henkel CEE pentru Artă
Str. Teodor Ştefănescu nr. 4, sector 3
Bucureşti
Pentru mai multe informaţii vă rugăm să accesaţi: Pagina de Facebook www.facebook.com/HenkelArtAward."
sursa: http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog/show?id=1971741%3ABlogPost%3A773363&xgs=1&xg_source=msg_share_post
Totodată, Henkel CEE acordă şi la această ediţie două premii adiţionale, fiecare în valoare de 2.000 Euro: Premiul pentru Tineri Artişti din Europa Centrală şi de Sud-Est, acordat în cadrul Programului Artists-in-Residence, sub forma unei burse de asociaţia culturală KulturKontakt Austria şi Premiul pentru Tineri Artişti Austrieci. Ca şi în anii trecuţi, nu există o temă prestabilită pentru competiţie, fiind recompensate operele excepţionale şi inovatoare din domeniile pictură, desen, fotografie, video şi instalaţie. Un juriu internaţional format din curatori si experţi se va reuni în vară pentru evaluarea tuturor lucrărilor înscrise, urmând să nominalizeze 5 artişti finalişti în cursa pentru marele premiu. Câştigătorul va fi anunţat în cadrul unei ceremonii de gală ce se va desfăşura la Viena în noiembrie 2010, în prezenţa tuturor artistilor nominalizaţi.
Mulţi dintre finaliştii sau câştigătorii Premiului Henkel pentru Artă au fost invitaţi la expoziţii internaţionale şi s-au bucurat de succes la nivel mondial. Printre aceştia se numără Dan Perjovschi (2002), Miha Strukelj (2008) şi Mladen Miljanovic (2009).
Premiul Henkel CEE pentru Artă în România – ediţia 2011
Artiştii români sunt aşteptaţi şi ei să se înscrie în competiţie. Şi în 2011, în cazul în care există mai mult de cinci înscrieri în România, se va organiza o preselecţie locală, jurizată de personalităţi importante ale mediului artistic local. Anul acesta însă, juriul va alege 1 singur artist ale cărui lucrări vor intra în procesul final de selecţie de la Viena. Câştigătorul local va primi şi un premiu în valoare de 1,000 Euro, din partea companiei Henkel România.
Condiţii de înscriere în concurs - 2011:
Pentru înscrierea la această ediţie a “Premiului Henkel CEE pentru Artă” sunt necesare următoarele documente:
- Curriculum Vitae şi o descriere a activităţii artistice (în limba engleză sau germană);
- Limită de vârstă: 40 de ani (artistul să nu fi împlinit încă vârsta de 40 de ani la momentul ceremoniei de premiere, care va avea loc în Austria în noiembrie 2011)
- Număr lucrări care pot fi înscrise: 5-10 maxim. Nu se acceptă lucrări în original!
- Pentru lucrările de artă din secțiunile pictură, desen, fotografie: reproduceri sub formă de fotografii, dosare și/sau cataloage (Format: max A3). Nu se acceptă diapozitive, CD-uri sau DVD-uri!
- Pentru lucrările de artă din secțiunile video și instalație, lucrările vor fi trimise pe DVD-uri! (Durata maximă a materialelor de prezentare nu trebuie să depășească 10 minute)
- Lucrările nu trebuie să fie anterioare anului 2008.
Data limită pentru trimiterea lucrărilor este 10 iunie (data poştei).
Lucrările înscrise în concurs vor fi evaluate de un juriu local la finalul lunii iunie. Cea mai bună lucrare va fi trimisă de către Henkel România la Viena, unde un juriu internaţional va alege cei cinci finalişti şi marele câştigător. Artiştii nominalizaţi pentru finală vor fi anunţaţi şi informaţi de Henkel CEE în legătură cu invitaţia la Gala Henkel Art.Award 2011.
Alte precizari importante :
• După sesiunea de jurizare, lucrările înscrise vor fi returnate artiştilor.
• Nu se percepe taxă de participare la concurs.
• Compania Henkel nu îşi asumă responsabilitatea pentru eventuala deteriorare a lucrărilor de artă.
• Artiştii nu vor fi remuneraţi pentru participarea la expoziţia din Viena (sau pentru expoziţia din ţara lor de origine).
Artiştii români sunt rugaţi să trimită lucrările lor (care să respecte condiţiile de mai sus) până cel târziu 10 iunie 2010 (data poştei) la următoarea adresă:
GMP PR in attn: Roxana Poede
Pentru Premiul Henkel CEE pentru Artă
Str. Teodor Ştefănescu nr. 4, sector 3
Bucureşti
Pentru mai multe informaţii vă rugăm să accesaţi: Pagina de Facebook www.facebook.com/HenkelArtAward."
sursa: http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog/show?id=1971741%3ABlogPost%3A773363&xgs=1&xg_source=msg_share_post
joi, 24 martie 2011
"LA MULTI ANI!" ANA BLANDIANA
(in imagine: ana blandiana si angela baciuarhiva: angela baciu)
"Torquato tasso"
"Veni din întuneric spre mine el, poetul,
Poetul de spaimă ratat.
Era foarte frumos. Ca la razele röntgen
I se vedea în trup poezia.
Poezia nescrisă de frică.
"Sunt nebun" - a rostit. De altfel ştiam
Lucrul acesta din prefeţele cărţilor,
Dar el îşi purta nebunia ca pe-o parolă
De intrare în noi, ca şi cum ar fi spus:
"Mă răscumpăr astfel
De lipsa-adevărului din poemele mele.
E preţul imens. Vin spre tine. Primeşte-mă!"
Dar eu am răspuns: Pleacă de-aici!
Scriam la lumina de autodafeuri - îmi spuse -
Simţindu-mi pe trup
Cămaşa păroasă care se-aprinde uşor.
Odaia mea avea ochi de călugări ferestre
Şi-n loc de uşi, lipite una de alta, urechile lor
Şi şoarecii ieşind din borte erau călugări,
Şi noaptea păsări uriaşe-n sutane-mi cântau.
Tu trebuie să înţelegi..." Şi cu degetu-ntins
Îmi arată în trupul meu poezia,
Poezia nescrisă...
Dar eu am ţipat: Pleacă de-aici! "
despre poeta:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ana_Blandiana
Din toata inima urez
"LA MULTI ANI!"poetei ANA BLANDIANA, fericire, sanatate si multa inspiratie !
miercuri, 23 martie 2011
GO – O cale japoneză”
ARC se reintoarce cu placere la Galati in perioada 26 - 27 martie 2011 pentru 2 zile de Initiere in Go si Ateliere de Cultura Japoneza cu ocazia Expozitiei "GO - O cale japoneza".
mai multe detalii pe;
http://arcinst.blogspot.com/2011/03/go-o-cale-japoneza-muzeul-casa-cuza.html
mult succes!
mai multe detalii pe;
http://arcinst.blogspot.com/2011/03/go-o-cale-japoneza-muzeul-casa-cuza.html
mult succes!
Lansare de carte
"Editura Cartier" și "Editura Tracus Arte"
Vă invită la o dublă lansare in ziua de duminica 27 martie 2011, ora 18,
club "La Scena", Str. Călărașilor 55, București
Alexandru Vakulovski
cu volumul
"157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană",
Editura "Cartier"
Invitați: Vasile Ernu, Igor Mocanu
Lectură: Geo Dumitrescu
Mihai Vakulovskicu volumul
Portret de grup cu generația „80”,
Editura Tracus Arte
Invitați: Bogdan Ghiu, Cosmin Perța
Moderator: Mugur Grosu
www.cartier.md
Vă invită la o dublă lansare in ziua de duminica 27 martie 2011, ora 18,
club "La Scena", Str. Călărașilor 55, București
Alexandru Vakulovski
cu volumul
"157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montană",
Editura "Cartier"
Invitați: Vasile Ernu, Igor Mocanu
Lectură: Geo Dumitrescu
Mihai Vakulovskicu volumul
Portret de grup cu generația „80”,
Editura Tracus Arte
Invitați: Bogdan Ghiu, Cosmin Perța
Moderator: Mugur Grosu
www.cartier.md
Basarabia in imagini
A inceput "Festivalul Basarabia" la Galati, pentru cei ce ii intereseaza, iata programul:
Program “Festivalul Basarabia”:
24-31 martie - Expoziții foto pe tema "Basarabia în imagini" la Casa de Cultură a Sindicatelor Galati (et.1) și corpul F al Facultății de Știință și Ingineria Alimentelor;
27 martie - Ora 18.00, Foaierul Teatrului Dramatic "Fani Tardini", “93 de ani de la Unirea
Basarabiei cu România” (interpretare de cântece și poezii românești);
Ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini", Conu' Leonida faţă cu reacţiunea de Ion Luca Caragiale;
28 martie - Ora 14.00, Dezbatere pe tema "Unirea Basarabiei la 93 de ani de la înfăptuire și consecințele ei" la Biblioteca "V.A. Urechia".
Proiectul "Basarabia in imagini" este organizat de:
- Liga Studentilor Basarabeni din Galati
- Casa de Cultura a Sindicatelor Galati
Coordonatori proiect: Tcaci Tatiana, Aurelia Stratulat in colaborare cu d-na Angela Baciu - scriitor, consilier cultural.
Proiectul cuprinde o serie de fotografii realizate de studenti basarabeni si de persoane apropiate din Republica Moldova care au oferit pozele special pentru aceasta expozitie.
In imagini sunt redate locurile pitoresti, orase, monumente si rezervatii naturale din Basarabia - Cetatea Hotin Cernauti, Statuia lui Stefan cel Mare din Chisinau, Biserica de la Pirjota - raionul Riscani, Orheiul vechi, Cetatea Soroca, Nistru - satul Tipova, Manastirile Capriana,Japca, Curchi, Chitcani, Saharna, Monumentul Doina si Ion Aldea Teodorovici din Chisinau, Lumanarea Recunostintei, Soroca, Cetatea Tighina s.a.
Mai cuprinde si cateva poze si un mesaj care descrie ziua de 27 martie 1918 (93 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania)
Scopul expozitiei noastre este de a readuce aminte romanilor de pe ambele maluri ale Prutului importanta aceste zile(27 martie 1918) in istoria Romaniei. Sa trezim sentimentele care inca exista in sufletele noastre si a tuturor romanilor fata de fratii din Basarabia. Si nu in ultimul rand dorim sa redam prin imagini frumusetea Basarabiei.
mai multe detalii pe:
http://lsbgl.wordpress.com/
http://casasindgalati.blogspot.com/
(foto arhiva: angela baciu - grup expozitie LSB)
Program “Festivalul Basarabia”:
24-31 martie - Expoziții foto pe tema "Basarabia în imagini" la Casa de Cultură a Sindicatelor Galati (et.1) și corpul F al Facultății de Știință și Ingineria Alimentelor;
27 martie - Ora 18.00, Foaierul Teatrului Dramatic "Fani Tardini", “93 de ani de la Unirea
Basarabiei cu România” (interpretare de cântece și poezii românești);
Ora 19.00, Sala Mare a Teatrului Dramatic "Fani Tardini", Conu' Leonida faţă cu reacţiunea de Ion Luca Caragiale;
28 martie - Ora 14.00, Dezbatere pe tema "Unirea Basarabiei la 93 de ani de la înfăptuire și consecințele ei" la Biblioteca "V.A. Urechia".
Proiectul "Basarabia in imagini" este organizat de:
- Liga Studentilor Basarabeni din Galati
- Casa de Cultura a Sindicatelor Galati
Coordonatori proiect: Tcaci Tatiana, Aurelia Stratulat in colaborare cu d-na Angela Baciu - scriitor, consilier cultural.
Proiectul cuprinde o serie de fotografii realizate de studenti basarabeni si de persoane apropiate din Republica Moldova care au oferit pozele special pentru aceasta expozitie.
In imagini sunt redate locurile pitoresti, orase, monumente si rezervatii naturale din Basarabia - Cetatea Hotin Cernauti, Statuia lui Stefan cel Mare din Chisinau, Biserica de la Pirjota - raionul Riscani, Orheiul vechi, Cetatea Soroca, Nistru - satul Tipova, Manastirile Capriana,Japca, Curchi, Chitcani, Saharna, Monumentul Doina si Ion Aldea Teodorovici din Chisinau, Lumanarea Recunostintei, Soroca, Cetatea Tighina s.a.
Mai cuprinde si cateva poze si un mesaj care descrie ziua de 27 martie 1918 (93 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania)
Scopul expozitiei noastre este de a readuce aminte romanilor de pe ambele maluri ale Prutului importanta aceste zile(27 martie 1918) in istoria Romaniei. Sa trezim sentimentele care inca exista in sufletele noastre si a tuturor romanilor fata de fratii din Basarabia. Si nu in ultimul rand dorim sa redam prin imagini frumusetea Basarabiei.
mai multe detalii pe:
http://lsbgl.wordpress.com/
http://casasindgalati.blogspot.com/
(foto arhiva: angela baciu - grup expozitie LSB)
premiile revistei "porto franco"
au fost premiile revistei "porto franco" chiar de "ziua mondiala a poeziei " (21 martie 2011) organizate de revista si de societatea scriitorilor "c.negri" - director revista si presedintele societatii poetul sterian vicol.
in spatiul generos de la galeriile de arta"n.mantu" ne-am intalnit cu prieteni: scriitori, jurnalisti, pictori, sculptori, actori; s-a vorbit despre poeize, s-au inmanat premii si s-au oferit garoafe albe si rosii.
(foto: a.gherbanescu)premii:
- sectiunea poezie - Ioan V.Maftei Premiul "Ion Trandafir" - Bucuresti
- Mihaela Roxana Boboc Premiul "Nicolae Oancea" - Galati
- sectiunea proza - Cristian Robu Corcan Premiul "Hortensia Papadat Bengescu" - Braila
- sectiunea critica si istorie literara - Ana Dobre Premiul "Ovid Crohmalniceanu" - Alexandria
- sectiunea traduceri - Diana Cofsinski
- debut in poezie - Ina Alina Bortsa Premiul "Constant Tonegaru" - Republica Moldova
- Daniela Penciu Premiul "Ion Chiric" - Galati
- debut in proza - Gina Danescu Premiul "Iordan Chimet" - Galati
- premii de excelenta:
- Florian Doru Crihana - plastician, Premiul "Nicolae Spirescu" - pentru intreaga opera
- Ion Moraru - caricaturist, - pentru activitatea umoristica
- Angela Ivan - Premiu Special pentru mecenat in cultura
- Neculai Staicu Bucumeni - Premiul "Opera Omnia" - pentru intreaga cariera
(la respectabila varsta de 90 de ani)
La randul sau Sterian Vicol a primit o Diploma de Excelenta pentru intreaga cariera scriitoriceasca si parteneriate culturale din partea Casei de Cultura a Sindicatelor Galati & Cenaclul "Ion Chiric" inmanata de Angela Baciu.
Dupa incheierea evenimentului, grupul de artisti s-a deplasat la statuia poetului Mihai Eminescu unde s-au citit versuri din creatia unor poeti japonezi, in semn de solidaritate cu poporul nipon si s-a tinut un moment de reculegere pentru cei disparuti la cutremurele din aceste zile.
Nora IUGA - Poemul zilei
Cu ce citim poezia
(in imagine: nora iuga si angela baciu, galati, pe dunare, 2010)
cu sensibilitatea nu
cu inteligenta nici atat
cu bunul-gust ai spus si te-ai micsorat
poezia se citeste cu ce se scrie:
fata nevazuta a lunii
(in imagine: nora iuga si angela baciu, galati, pe dunare, 2010)cu sensibilitatea nu
cu inteligenta nici atat
cu bunul-gust ai spus si te-ai micsorat
poezia se citeste cu ce se scrie:
fata nevazuta a lunii
luni, 21 martie 2011
Concert de Muzica Baroca
Stagiunea de muzica veche
Călătorie - concert de muzică barocă
Dragi prieteni,
Avem bucuria să vă anuţăm un nou concert în cadrul celei de-a doua ediţii a Stagiunii de Muzică Veche Bucureşti.
Acesta se intitulează „Călătorie” şi va avea loc în seara zilei de vineri, 25 martie 2011, începând cu ora 19, în Sala Bizantină a Palatului Cercului Militar Naţional. Concertul va fi susţinut de formaţia „Gli Studiosi di Sebastiano”, avându-l ca invitat pe violoncelistul Ciprian Câmpean din Cluj.
Programul concertului este dedicat exclusiv creaţiei camerale a compozitorului Georg Friedrich Händel. Şapte din cele Nouă Arii Germane constituie punctul de atracţie al concertului. Cunoscute sub denumirea de “Neun Deutsche Arien”, ariile poartă amprenta lungilor ani petrecuţi de Händel în Italia, Germania şi Anglia. Ansamblul „Gli Studiosi di Sebastiano” aduce pe scena Stagiunii o variantă interpretativă inedită a acestor lucrări vocal-instrumentale. Spectaculos datorită bogăţiei timbrale pe care o propune, totodată echilibrat de rigurozitatea redării textului muzical, în contextul epocii, concertul beneficiază de aportul unor muzicieni experimentaţi în interpretarea muzicii vechi pe instrumente specifice epocii Barocului muzical.
Scurte piese din creaţia instrumentală a lui Händel vor completa programul serii, reliefând traseul "călătoriei" începute cu secole în urmă.
Concertul este posibil datorită susţinerii CLAR Group.
Biletele sunt disponibile prin reţeaua Eventim în magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, librăriile Humanitas şi online pe http://www.eventim.ro/ro/bilete/stagiunea-de-muzica-veche-bucuresti-palatul-cercului-militar-national-92308/event.html.
Aflată la cea de a doua ediţie, Stagiunea de Muzică Veche Bucureşti a fost bine primtă încă de la debut atât de către publicului cât şi de către presă. Acoperind un gol în viaţa culturală a Capitalei, Stagiunea a beneficiat de prezenţa unor invitaţi importanţi (Neagu Djuvara, Grigore Leşe) si a devenit o constantă în agenda publicului dornic de evenimente artistice de calitate.
http://stagiune.medievalpraxis.ro/?page=concerte&type=11&id=45
Călătorie - concert de muzică barocă
Dragi prieteni,
Avem bucuria să vă anuţăm un nou concert în cadrul celei de-a doua ediţii a Stagiunii de Muzică Veche Bucureşti.
Acesta se intitulează „Călătorie” şi va avea loc în seara zilei de vineri, 25 martie 2011, începând cu ora 19, în Sala Bizantină a Palatului Cercului Militar Naţional. Concertul va fi susţinut de formaţia „Gli Studiosi di Sebastiano”, avându-l ca invitat pe violoncelistul Ciprian Câmpean din Cluj.
Programul concertului este dedicat exclusiv creaţiei camerale a compozitorului Georg Friedrich Händel. Şapte din cele Nouă Arii Germane constituie punctul de atracţie al concertului. Cunoscute sub denumirea de “Neun Deutsche Arien”, ariile poartă amprenta lungilor ani petrecuţi de Händel în Italia, Germania şi Anglia. Ansamblul „Gli Studiosi di Sebastiano” aduce pe scena Stagiunii o variantă interpretativă inedită a acestor lucrări vocal-instrumentale. Spectaculos datorită bogăţiei timbrale pe care o propune, totodată echilibrat de rigurozitatea redării textului muzical, în contextul epocii, concertul beneficiază de aportul unor muzicieni experimentaţi în interpretarea muzicii vechi pe instrumente specifice epocii Barocului muzical.
Scurte piese din creaţia instrumentală a lui Händel vor completa programul serii, reliefând traseul "călătoriei" începute cu secole în urmă.
Concertul este posibil datorită susţinerii CLAR Group.
Biletele sunt disponibile prin reţeaua Eventim în magazinele Germanos, Orange, Vodafone, Domo, librăriile Humanitas şi online pe http://www.eventim.ro/ro/bilete/stagiunea-de-muzica-veche-bucuresti-palatul-cercului-militar-national-92308/event.html.
Aflată la cea de a doua ediţie, Stagiunea de Muzică Veche Bucureşti a fost bine primtă încă de la debut atât de către publicului cât şi de către presă. Acoperind un gol în viaţa culturală a Capitalei, Stagiunea a beneficiat de prezenţa unor invitaţi importanţi (Neagu Djuvara, Grigore Leşe) si a devenit o constantă în agenda publicului dornic de evenimente artistice de calitate.
http://stagiune.medievalpraxis.ro/?page=concerte&type=11&id=45
duminică, 20 martie 2011
de Ziua Poeziei...
"Poezia este creatia ritmica a frumusetii in cuvinte"
Edgar Allan Poe
Edgar Allan Poe
(foto: simona andrei)
"ULLS INQUIETS"/"OJOS INQUIETOS" - ganduri
a fost si expozitia : "ULLS INQUIETS"/"OJOS INQUIETOS" VALENCIA (in traducere: "ochi nelinistiti") mi-a placut sa va stiu aproape, m-a bucurat prezenta voastra intr-un numar atat de impresionant. chiar daca era o ora "imposibila", voi ati venit.
invitatea mea d-na adriana vidroiu - poet, director rev."nou horizont" (unde si eu sunt redactor colaborator) s-a bucurat sa se intoarca dupa atata vreme in galati, s-a intalnit cu prieteni, rude, parinti; la vernisaj au venit multi s-o cunoasca, am vorbit despre cei sase autori spanioli care au pregatit expozitia: Laura Torres, Alex Contell, Laura Edo, Beatriz Aranda, Estela Pastor, Miguel Ángel García Navarro, despre traditii valenciene si spaniole, despre poezie (in expozitie veti gasi si cateva poeme haiku in traducerea adrianei vidroiu); am vorbit despre romanii de dincolo si de aici;
despre "fiesta" din valencia din per.15 si 19 martie - in fiecare an valencienii petrec, se bucura, canta si danseaza; in timpul acestui carnaval sute de statui numite "ninot" (care pot masura si 10 m inaltime facute de artisti locali -statui confectionate din carton, lemn sau plastic) pot fi vazute pe fiecare strada;
deosebita este seara de 19 martie, la ora 22 cand se aprind focurile, este un adevarat spectacol, o atmosfera de vis ce merita vazuta si traita an de an.
mai multe fotografii de la evenimentul nostru pe:
http://casasindgalati.blogspot.com/
foto 1: adriana vidroiu si angela baciu - foto realizata de cristian nastase
foto 2: trofeu primit din partea revistei "Nou Harizont" Valencia
multumesc tuturor acelora ce au colaborat in acest proiect: adriana vidroiu (revista si echipa - multumesc pentru diploma de excelenta si pentru trofeu), celor sase fotografi invitati, centrului socio cultural "din inima", mass-media galateana - ziare, reviste, televiziuni, portaluri, bloguri si site-uri de pe internet, echipei CCSG, liceului de arta "d.cuclin" - clasa de teatru - prof.elena carmina ilie, simona andrei, cristian nastase, paul budeanu, toti prietenii si cei ce ne-ati fost aproape!
invitatea mea d-na adriana vidroiu - poet, director rev."nou horizont" (unde si eu sunt redactor colaborator) s-a bucurat sa se intoarca dupa atata vreme in galati, s-a intalnit cu prieteni, rude, parinti; la vernisaj au venit multi s-o cunoasca, am vorbit despre cei sase autori spanioli care au pregatit expozitia: Laura Torres, Alex Contell, Laura Edo, Beatriz Aranda, Estela Pastor, Miguel Ángel García Navarro, despre traditii valenciene si spaniole, despre poezie (in expozitie veti gasi si cateva poeme haiku in traducerea adrianei vidroiu); am vorbit despre romanii de dincolo si de aici;
despre "fiesta" din valencia din per.15 si 19 martie - in fiecare an valencienii petrec, se bucura, canta si danseaza; in timpul acestui carnaval sute de statui numite "ninot" (care pot masura si 10 m inaltime facute de artisti locali -statui confectionate din carton, lemn sau plastic) pot fi vazute pe fiecare strada;
deosebita este seara de 19 martie, la ora 22 cand se aprind focurile, este un adevarat spectacol, o atmosfera de vis ce merita vazuta si traita an de an.
mai multe fotografii de la evenimentul nostru pe:
http://casasindgalati.blogspot.com/
foto 1: adriana vidroiu si angela baciu - foto realizata de cristian nastase
foto 2: trofeu primit din partea revistei "Nou Harizont" Valencia
foto 3: invitati expozitie (arhiva: angela baciu)
multumesc tuturor acelora ce au colaborat in acest proiect: adriana vidroiu (revista si echipa - multumesc pentru diploma de excelenta si pentru trofeu), celor sase fotografi invitati, centrului socio cultural "din inima", mass-media galateana - ziare, reviste, televiziuni, portaluri, bloguri si site-uri de pe internet, echipei CCSG, liceului de arta "d.cuclin" - clasa de teatru - prof.elena carmina ilie, simona andrei, cristian nastase, paul budeanu, toti prietenii si cei ce ne-ati fost aproape!
sâmbătă, 19 martie 2011
Avangarda rusă. Dramaturgie
foto 1: Valeriu Stancu, Angela Baciu si Leo Butnaru(arhiva: angela baciu)
foto 2: coperta carte)
Teatrul Avangardei Ruse - la Bucureşti
La 7 aprilie, Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” din Bucureşti va lansa antologia lui Leo Butnaru „Avangarda rusă. Dramaturgie” (Doamna Lenin şi vânătoarea de rinoceri), apărută în colecţia „Eu, tu, el… şi Istoria”, coordonată de dna Florica Ichim.
La 7 aprilie, Fundaţia Culturală „Camil Petrescu” din Bucureşti va lansa antologia lui Leo Butnaru „Avangarda rusă. Dramaturgie” (Doamna Lenin şi vânătoarea de rinoceri), apărută în colecţia „Eu, tu, el… şi Istoria”, coordonată de dna Florica Ichim.
Volumul inserează mai multe piese reprezentative de Nikolai Gumiliov, Aleksandr Vvedenski, Daniil Harms, Igor Terentiev (toţi – jertfe ale terorii staliniste), Velimir Hlebnikov, Vladimir Maiakovski, Igor Bahterev, scrise în primele trei decenii ale secolului trecut.
Antologia va fi lansată la Teatrul „Odeon” din Bucureşti (ora 19.00) printr-un spectacol-lectură pregătit de (poate) singurul regizor pe deplin lămurit cu ceea ce a însemnat sub aspect cultural acea perioadă: Alexandru Tocilescu.
Textul ales este „Vanatoarea de rinoceri” de Nikolai Gumiliov.
De asemenea, va fi proiecta un film despre avangardişti, existent la Arhiva Naţională de Film.
Această lucrare se alătură precedentelor antologii publicate de L. B. – a poeziei, a prozei avangardei ruse, cea a poeziei avangardei ucrainene, precum şi cărţile aparte ale mai multor autori avangardişti celebri (Hlebnikov, Krucionâh, Maiakovski, Bahterev, Dobâcin…).
mai multe detalii pe:
http://leo-butnaru.blogspot.com/2011/03/teatrul-avangardei-ruse-la-bucuresti.html
Această lucrare se alătură precedentelor antologii publicate de L. B. – a poeziei, a prozei avangardei ruse, cea a poeziei avangardei ucrainene, precum şi cărţile aparte ale mai multor autori avangardişti celebri (Hlebnikov, Krucionâh, Maiakovski, Bahterev, Dobâcin…).
mai multe detalii pe:
http://leo-butnaru.blogspot.com/2011/03/teatrul-avangardei-ruse-la-bucuresti.html
mult succes, iti voi fi alaturi din toata inima, Leo Butnaru
Orbul meu păienjeniş de vorbe
invitatie:
MUZEUL NAŢIONAL AL LITERATURII ROMÂNE
Spectacol-lectură:
"Orbul meu păienjeniş de vorbe"
– Viziune a Lumii Simultane
scenariu de Adrian Munteanu
după romanele
Acte originale, copii legalizate şi Compunere cu paralele inegale
de Gheorghe Crăciun
Regia: Zoltan Butuc
Interpretează:
Zoltan Butuc (Vlad Ştefan)
Arina Petrovici (Luiza Ştefan)
Adrian Suciu (Octavian Costin)
Adrian Munteanu (Bătrânul)
Muzica: Mircea Tiberian
Prezintă:
Caius Dobrescu
Evenimentul va avea loc marţi, 22 martie 2011, ora 18.00,în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bdul Dacia nr. 12, Bucuresti.
(invitatie din partea d-lui Adrian Munteanu), mult succes!
MUZEUL NAŢIONAL AL LITERATURII ROMÂNE
Spectacol-lectură:
"Orbul meu păienjeniş de vorbe"
– Viziune a Lumii Simultane
scenariu de Adrian Munteanu
după romanele
Acte originale, copii legalizate şi Compunere cu paralele inegale
de Gheorghe Crăciun
Regia: Zoltan Butuc
Interpretează:
Zoltan Butuc (Vlad Ştefan)
Arina Petrovici (Luiza Ştefan)
Adrian Suciu (Octavian Costin)
Adrian Munteanu (Bătrânul)
Muzica: Mircea Tiberian
Prezintă:
Caius Dobrescu
Evenimentul va avea loc marţi, 22 martie 2011, ora 18.00,în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bdul Dacia nr. 12, Bucuresti.
(invitatie din partea d-lui Adrian Munteanu), mult succes!
joi, 17 martie 2011
"The Street with Memories" de Angela Baciu
I have no emotion any more
the poem of this street is known by him do you remember
I had begun to write it some years ago I built a tower I put
brick on another brick mortar then I laid the will
he came in no haste at first sight mysteriously I tried to live
only in the palm. the small place breathed hard for us at first we hid
from stones curiously with their hideous mugs then I learned
to hold our hands on tecuci street I hold out my hand I almost touch it
I would come here about thirty years ago…
I made snowmen
I liked walking by the small houses I looked at the chimneys full of smoke
by day I would come into wooden shops with old floors smelling of lamp oil
I liked that smell I watched the women faces they had red lipstick and
beauty spots drawn with the pencil
some would wear hats some others only gloves up to their elbows
on one window shop it was written “come to george and son – the newest suits”
around the corner there was a small shop with garnet-red curtains the lady sold fabrics
she would smile at me friendly whenever she saw me “you can come any time to drink a tea
with my little granddaughter” she had the best nut jam served on a small plate
with embroidered napkin.
then all those haberdashers
from the old centre of braila. so beautiful it was
I would press my nose on the cold window of some confectionery and I looked at the millet beer sellers yoghurt sellers crossing the street some others would pass with two-wheeled trolleys carrying
hot pretzels my mother would always buy me nougat and I drank the best millet beer
on Stefan cel mare street you could also find
the best lemonade the shop assistant kept it especially for me to drink it fresh
it was made of water and much lemon I was a child and it seemed
a true adventure to pass from one side of the street to reach that magic corner where the lemonade was waiting for me
during the long walks along the Danube bank I would look at the fishermen close my eyes and dream of
famous pirates huge ships and waves
at night in the woods nearby or somewhere in the lippovans’ villages across the Danube
I would listen to stories told at the fireside the people were calm they spoke in a low voice almost
whispering. no one was in a hurry
I understood so well every letter every face expression there are faces that
I still remember today books that I received
and read in a trice
in my mind I would play with the flames going out of the stove they seemed to
hold hands
they seemed to dance in a hora on the ceiling room they took various forms
sometimes I would talk to these mysterious forms
and in the morning pressed on the window again
I liked watching the street from its upper side with sleepy people just woken up
and the drizzle…the cold rain…
later another street rejoiced my heart I would often dreamt of myself in times past
young in a carriage on lipscani street protecting myself against the sun with
a small cream-coloured lace umbrella matching the large-brimmed hat
I have always liked shop windows terraces full of people those streets so old
Lipscani septari or covaci and blanari looking out of the window at manuc’ inn or all those old art galleries where you could meet history to hear the
shopkeepers from lipscani
to drink the Turkish coffee in a place with Turkish name
to think that everything is part of your life
well, yes,
first it was the street…
then the way appeared …and again the street and again the way
with eyes wide open you are still dreaming
you sit somewhere on some stairs - you do not hurry
downwards the street is the same the people go on their ways to their homes
you touch the cold step you want to feel it in your palm almost to breathe
at the same time with your street. then you turn towards him he was there behind you on all streets of your cities
when it was raining and when you were dreaming that you were living in other times
he would sit on the same step next to you
the clasp of the hand reminds you that it has been only one moment the rain stopped
“let’s take a picture on this street” I raise my hands like a prayer and
holidays
well, yes, here there will be our tower
we finished it
someone looked up to watch it closely frowns creases the lips
smiles and moves on
the world is more than we know I shout happily
in the hollow of the hand I keep a small shell. this is our place
for how long…for how long...
(traducere: Alina Beatrice Chesca)
the poem of this street is known by him do you remember
I had begun to write it some years ago I built a tower I put
brick on another brick mortar then I laid the will
he came in no haste at first sight mysteriously I tried to live
only in the palm. the small place breathed hard for us at first we hid
from stones curiously with their hideous mugs then I learned
to hold our hands on tecuci street I hold out my hand I almost touch it
I would come here about thirty years ago…
I made snowmen
I liked walking by the small houses I looked at the chimneys full of smoke
by day I would come into wooden shops with old floors smelling of lamp oil
I liked that smell I watched the women faces they had red lipstick and
beauty spots drawn with the pencil
some would wear hats some others only gloves up to their elbows
on one window shop it was written “come to george and son – the newest suits”
around the corner there was a small shop with garnet-red curtains the lady sold fabrics
she would smile at me friendly whenever she saw me “you can come any time to drink a tea
with my little granddaughter” she had the best nut jam served on a small plate
with embroidered napkin.
then all those haberdashers
from the old centre of braila. so beautiful it was
I would press my nose on the cold window of some confectionery and I looked at the millet beer sellers yoghurt sellers crossing the street some others would pass with two-wheeled trolleys carrying
hot pretzels my mother would always buy me nougat and I drank the best millet beer
on Stefan cel mare street you could also find
the best lemonade the shop assistant kept it especially for me to drink it fresh
it was made of water and much lemon I was a child and it seemed
a true adventure to pass from one side of the street to reach that magic corner where the lemonade was waiting for me
during the long walks along the Danube bank I would look at the fishermen close my eyes and dream of
famous pirates huge ships and waves
at night in the woods nearby or somewhere in the lippovans’ villages across the Danube
I would listen to stories told at the fireside the people were calm they spoke in a low voice almost
whispering. no one was in a hurry
I understood so well every letter every face expression there are faces that
I still remember today books that I received
and read in a trice
in my mind I would play with the flames going out of the stove they seemed to
hold hands
they seemed to dance in a hora on the ceiling room they took various forms
sometimes I would talk to these mysterious forms
and in the morning pressed on the window again
I liked watching the street from its upper side with sleepy people just woken up
and the drizzle…the cold rain…
later another street rejoiced my heart I would often dreamt of myself in times past
young in a carriage on lipscani street protecting myself against the sun with
a small cream-coloured lace umbrella matching the large-brimmed hat
I have always liked shop windows terraces full of people those streets so old
Lipscani septari or covaci and blanari looking out of the window at manuc’ inn or all those old art galleries where you could meet history to hear the
shopkeepers from lipscani
to drink the Turkish coffee in a place with Turkish name
to think that everything is part of your life
well, yes,
first it was the street…
then the way appeared …and again the street and again the way
with eyes wide open you are still dreaming
you sit somewhere on some stairs - you do not hurry
downwards the street is the same the people go on their ways to their homes
you touch the cold step you want to feel it in your palm almost to breathe
at the same time with your street. then you turn towards him he was there behind you on all streets of your cities
when it was raining and when you were dreaming that you were living in other times
he would sit on the same step next to you
the clasp of the hand reminds you that it has been only one moment the rain stopped
“let’s take a picture on this street” I raise my hands like a prayer and
holidays
well, yes, here there will be our tower
we finished it
someone looked up to watch it closely frowns creases the lips
smiles and moves on
the world is more than we know I shout happily
in the hollow of the hand I keep a small shell. this is our place
for how long…for how long...
(traducere: Alina Beatrice Chesca)
in memoriam Odysseas Elytis
Odysseas Elytis (1911-1996) a câştigat Premiul Nobel pentru Literatură, fiind al doilea poet grec care a primit această distincţie, după Giorgos Seferis. Autorul a fost recompensat „pentru poezia sa, care ilustrează cu forţă senzuală şi clarviziune intelectuală lupta omului modern pentru libertate şi creativitate”.
„Cernit voi fi mereu, m-auzi, / Singur, după tine-n Paradis. / Astfel vorbesc de tine şi de mine, / Pentru că te iubesc şi în iubire / Ştiu să intru ca o lună plină, deoriîncontro. / Şi pentru micul tău picior, în nemăsuratele cearşafuri / Să-mprăştii flori de iasomie. / Şi sunt în putere, adormit, / Să suflu şi să mi te duc / Prin sclipitoare treceri / Şi ascunse portice ale mării. / Arbori hipnotizaţi cu painji care se-argintează. / Au auzit de tine valurile / Cum mângâi, cum săruţi, cum spui în şoaptă «ce» şi «hei», / În jurul gâtului, în radă, / Mereu noi doi, lumina şi cu umbra, / Mereu tu steluţa, iar eu mereu întunecata corabie, / Mereu tu limanul, iar eu în dreapta farul / Şi cheiul ud, şi sclipătul de vâsle. / Iar sus, în casa cu cercei de viţă, / Cu trandafiri în buchet, cu apa care se răceşte, / Mereu tu statuia de piatră, mereu eu umbra care creşte. / Tu jaluzeaua coborâtă, vântul care o deschide eu, / Pentru că te iubesc şi te iubesc mereu. / Tu esti moneda, eu religia ce-o schimbă - / Atâta noaptea, atâta vuietul de vânt, / Atâta roua din cer, atât tăcerea, / Marea jur împrejur împărţită, / Odaie a văzduhului cu stelele, / Atâta răsuflarea ta nespus de mică, / Încât nimica nu mi-a mai rămas / Între cei patru pereţi, tavan, duşumea. / Strigăt să fiu, iar glasul meu să mă lovească, / Să-ţi fiu mireasmă, iară oamenii să turbe, / Căci nemaîncercatul şi de aiurea adusul / Nu-l rabdă oamenii. / Şi-i încă devreme, m-auzi, / Devreme e încă în lumea aceasta, iubito, / Să vorbesc de mine şi de tine."
(fragment din „Monograma" 1972)
sursa: internet
„Cernit voi fi mereu, m-auzi, / Singur, după tine-n Paradis. / Astfel vorbesc de tine şi de mine, / Pentru că te iubesc şi în iubire / Ştiu să intru ca o lună plină, deoriîncontro. / Şi pentru micul tău picior, în nemăsuratele cearşafuri / Să-mprăştii flori de iasomie. / Şi sunt în putere, adormit, / Să suflu şi să mi te duc / Prin sclipitoare treceri / Şi ascunse portice ale mării. / Arbori hipnotizaţi cu painji care se-argintează. / Au auzit de tine valurile / Cum mângâi, cum săruţi, cum spui în şoaptă «ce» şi «hei», / În jurul gâtului, în radă, / Mereu noi doi, lumina şi cu umbra, / Mereu tu steluţa, iar eu mereu întunecata corabie, / Mereu tu limanul, iar eu în dreapta farul / Şi cheiul ud, şi sclipătul de vâsle. / Iar sus, în casa cu cercei de viţă, / Cu trandafiri în buchet, cu apa care se răceşte, / Mereu tu statuia de piatră, mereu eu umbra care creşte. / Tu jaluzeaua coborâtă, vântul care o deschide eu, / Pentru că te iubesc şi te iubesc mereu. / Tu esti moneda, eu religia ce-o schimbă - / Atâta noaptea, atâta vuietul de vânt, / Atâta roua din cer, atât tăcerea, / Marea jur împrejur împărţită, / Odaie a văzduhului cu stelele, / Atâta răsuflarea ta nespus de mică, / Încât nimica nu mi-a mai rămas / Între cei patru pereţi, tavan, duşumea. / Strigăt să fiu, iar glasul meu să mă lovească, / Să-ţi fiu mireasmă, iară oamenii să turbe, / Căci nemaîncercatul şi de aiurea adusul / Nu-l rabdă oamenii. / Şi-i încă devreme, m-auzi, / Devreme e încă în lumea aceasta, iubito, / Să vorbesc de mine şi de tine."
(fragment din „Monograma" 1972)
sursa: internet
miercuri, 16 martie 2011
Aniversare cosmica
"ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI, CENTRUL CULTURAL RUS, FUNDATIA „RUSSKIY MIR” si AMBASADA FEDERATIEI RUSE ÎN ROMÂNIA va invita la:
"SARBATOAREA COSMOSULUI ÎN ASE" cu participarea cosmonautilor rus N.M.BUDARIN si român, Dumitru PRUNARIU."
"Gen. Dumitru Dorin Prunariu (n.27 septembrie 1952, Brasov) este primul cosmonaut român. La 14 mai 1981 a devenit primul si singurul român care a zburat vreodata în spatiul cosmic. A participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spatial „Intercosmos” si a petrecut în spatiu 7 zile, 20 de ore si 42 de minute. Este de profesie inginer aeronautic."
*detalii la: http://www.ase.ro/cosmos2011/
sursa: http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog/show?id=1971741%3ABlogPost%3A743775&xgs=1&xg_source=msg_share_post
"SARBATOAREA COSMOSULUI ÎN ASE" cu participarea cosmonautilor rus N.M.BUDARIN si român, Dumitru PRUNARIU."
"Gen. Dumitru Dorin Prunariu (n.27 septembrie 1952, Brasov) este primul cosmonaut român. La 14 mai 1981 a devenit primul si singurul român care a zburat vreodata în spatiul cosmic. A participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spatial „Intercosmos” si a petrecut în spatiu 7 zile, 20 de ore si 42 de minute. Este de profesie inginer aeronautic."
*detalii la: http://www.ase.ro/cosmos2011/
sursa: http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blog/show?id=1971741%3ABlogPost%3A743775&xgs=1&xg_source=msg_share_post
sa vorbim despre Valencia
va astept maine pe 17 martie, orele 16 la Casa de Cultura a Sindicatelor Galati, et.1 sa vorbim despre...Valencia
si...sa bem un ceai, va astept si cu...portocale...
si...sa bem un ceai, va astept si cu...portocale...
a fost 14
sunt nascuta pe 14 (de fapt pe 13 spre 14!). e zi norocoasa o zi de sambata. in calendar scria asa: Cuv. Benedict din Nursia; Sf. Mc. Alexandru din Pidna (Sâmbăta Sf. Teodor - Pomenirea morţilor) (Dezlegare la ulei şi vin). am fost nascuta noaptea mama zice ca era cerul plin de stele si carul mare o privea curios. mama era tanara si atat de frumoasa.
o sa va povestesc candva si despre copilaria mea din Braila frumoasa - orasul meu natal - am primit toate urarile voastre de la multi ani, am primit un inel, ce zic o bratara de urari, scrisori, mesaje si mail-uri (ce ne faceam fara internet!), am primit si carti postale vintage, trandafiri si orhidee, un album fotografic, voaluri colorate si bijuterii cu pietre vechi, am primit toate gandurile voastre bune si m-am bucurat sa va stiu asa aproape, va multumesc tuturor.
iata si un...dialog de ziua mea:
“LA MULTI ANI!” poetei ANGELA BACIU
“ Non, je ne regrette rien”
In generosul apartament din centrul vechi al orasului G.,plin cu carti, flori, tablouri si lumanari, Angela discuta cu… cealalta Angela, cum ii place sa-I spuna, se cunosc de mult, dintr-o adolescenta incuiata undeva intr-un cufar cu amintiri. Aici locuieste si scrie Angela atunci cand sta in Galati, dar, ea vine de la Braila si traieste acolo unde o poarta pasii, se imparte intre Galatiul adoptat, Bucurestiul vechi si toate orasele lumii…
*****
1. Galatenii si nu numai, te stiu ca poet , publicist si promotor cultural.
Spune-ne cate volume publicate ai si cum reusesti, in vremurile dificile pe care le traversam cu totii, sa scrii si mai ales sa publici.
- Nu m-am indepartat niciodata de oameni si nu m-am abatut de la drumul meu. In viata pasii te poarta pe multe drumuri, strazi, orase, oamenii te privesc in felul lor si tin, poate la tine, cu bune, cu rele, important este sa stii care iti este drumul, cu toate ca avem mari incercari prin care trecem, unele fara iesire, altele cu mai multe iesiri, dar prin puterea pe care am primit-o, dorinta de a-I ajuta pe ceilalti, incapatanarea de a arata lumii ca poti face ceva bun, bucuria fata de aproapele tau, am invatat foarte repede si timpuriu ca trebuie sa-ti porti crucea pana la capat, oricum ar fi ea, sa fii alaturi de cei dragi indiferent de momentul prin care treci, indiferent de viata pe care o ai, e pretioasa, amintirile merg cu tine peste tot si te bucuri la fiece pas de tot ce primesti. Ei da, non, je ne regretted rien – vorba cantecului.
Am debutat literar in 1987 in revista “Amfiteatru” cu un grupaj de poeme publicate, impreuna cu o cronica frumoasa, de regretatul critic literar Radu G.Teposu, a urmat debutul editorial in 1994 la Ed.Porto Franco – director era pe atunci regretatul poet Ion Chiric, de atunci si pana in prezent am publicat 13 (!) volume de poezie, 2 volume publicistice si 1 carte de poezii pentru copii, numeroase premii nationale si internationale si 2 premii ale U.S.R pentru poezie – filiala Bacau si pentru publicistica – filiala Iasi.
In poezie ma inspir din tot ce inseamna viata: chipurile oamenilor, natura, marea, zambetul mamei mele, increderea tatalui, cartile citite, sentimentul ca sunt iubita si inteleasa, ei, da, sunt o femeie impacata cu sine si implinita.
Am cunoscut foarte multi oameni interesanti, i-am intervievat de-a lungul timpului: de la Eugen Simion la Emil Manu, de la Constantin Ciopraga la Mircea Cartarescu, de la Ana Blandiana, Nora Iuga si Nina Cassian, iar lista este foarte lunga, toti acesti oameni au trecut prin viata mea, iar de la fiecare am invatat ceva bun, am avut intotdeauna o imensa dorinta de a cunoaste oameni noi si interesanti, de a le fi in preajma si de a aduna, arhiva tot ce inseamna destinele lor: interviuri, pagini de jurnal, fotografii, corespondente, s.a., pe unele le-am publicat in cartile mele publicistice.
Mi-e drag sa scriu si poezii pentru copii, cat si texte pentru spectacole-lectura, tocmai pregatesc pentru acest an un asemenea proiect, la momentul respectiv o sa va spun cu ce teatru voi lucra.
Ca promotor cultural ma implic cu mare bucurie in tot ce inseamna dezvoltare, descoperire, comunicare, promovare culturala. De cativa ani prin “Atelierele mele de lectura” merg prin scoli si licee si ma intalnesc cu elevi talentati, pentru a descoperi noi talente, apoi am avut proiectul “GalART pentru tineri”, “Povestitorii de pe Strada Domneasca”, “Poetele orasului Galati” in mai multe editii, periodic pregatesc emisiunea mea “Dialogurile poetei Angela Baciu” si am avut multe intalniri si lecturi publice la Libraria “Humanitas” intr-un proiect personal intitulat “Serile de pe Strada Balcescu” sub egida U.S.R.filiala Iasi.; in acest an promovez un nou proiect “Colectia Poem” prin care organizez seri de poezie si muzica in spatii underground.
2. - Esti nelipsita de la toate festivalurile si simpozioanele literare din tara. Cum faci sa ajungi de fiecare data peste tot? Ce ai invatat dupa toate experientele literare pe care le-ai avut, cum te-au ajutat in devenirea ta?
- Incerc sa onorez toate toate invitatiile, am prieteni, buni colaboratori cu care lucrez foarte bine, nu reusesc sa ajung peste tot, dar sunt intalniri memorabile, unde intalnesti oameni frumosi pe care vrei sa-I ai aproape si sa le afli povestea. Si fiecare intalnire, iesire in public ajuta la cunoasterea publicului, inseamna o calatorie, esti mai aproape atat de cititor, cat si de ceilalti autori, le cunosti cartile, modul de a scrie si citi.
3. -Spune-ne cateva cuvinte despre lecturile publice din acest an.. Scrii haiku, ce te atrage la acest gen?
- Si in acest an voi avea diverse participari la targuri, festivaluri si voi avea si intalniri cu publicul, unele chiar in Galati, Braila, Focsani, Iasi, cateva la Bucuresti si in toamna voi avea (acum stabilesc toate detaliile) lecturi in Spania si Italia, la timpul respectiv va voi anunta unde voi merge. Lecturile sunt importante pentru mine, atunci esti fata in fata cu cititorul tau, il simti asa cum am mai spus, ii raspunzi la toate intrebarile, dai autografe si legi noi colaborari.
Poezie haiku scriu de multa vreme, am publicat un volum la ed.Dacia “Tinerete cu o singura iesire” si va urma si alt volum, texte haiku au fost folosite si in diferite expozitii de fotografie nationale si internationale.
4. -In calitatea ta de consilier cultural la Casa de Cultura a Sindicatelor ai o activitate foarte bogata. Cum recepteaza galatenii evenimentele pe care le organizezi?
- Profesional sunt multumita, ma implic cu sufletul in tot ce fac, cei ce ma cunosc stiu acest lucru, unii spun ca nu pot tine pasul cu mine, ca sunt mult prea energica si vreau sa fac multe lucruri, poate e adevarat, dar avem atat de multe de facut si de oferit. Lucrez la CCSG cu o echipa de oameni minunati, colegii mei se implica si ei in tot ce fac, suntem uniti si vrem sa facem lucruri frumoase pentru urbe, Urmariti blogul nostru si acolo veti vedea parte din ce facem: concursuri de poezie, proza, poezie haiku, desene, fotografie, expozitii de obiecte lucrate, de fotografie, organizam targuri, periodic cenaclul “Ion Chiric”, organizam colecte de carte, de jucarii, sustinem prin ansamblurile noastre deja cunoscute “Estrada Copiilor” & “Tinere talente” spectacole caritabile, aniversare, organizam evenimente atat pentru copii, cat si pentru parinti si bunici, participam la concursuri locale si nationale de muzica, dansuri, participam in diferite emisiuni radio-tv, multe proiecte avem. Si anul 2011 l-am inceput foarte bine cu un proiect in colaborare cu gradinitele galatene “Ladita cu martisoare” in urma caruia acum avem o expozitie dedicate martisorului, tot in acest moment puteti vizita expozitia de fotografie “56 de zile in Bamako” realizata de Mihaela Chirvasuta, iar pe 17 martie va invit la o expozitie internationala cu imagini despre Valencia, autori fiind 6 jurnalisti fotografi spanioli, proiect in colaborare cu Revista “Nou Horizont” din Valencia unde sunt redactor colaborator – dir.poeta Adriana Vidroiu si Centrul Sociocultural “Din inima”, desigur, vor urma si alte proiecte. Din ce in ce mai multi galateni trec pragul institutiei noastre sa participe la evenimentele pregatite pentru ei, am deschis parteneriate cu scoli, licee, universitati si alte institutii culturale, tot la noi puteti sa va inscrieti copii la cursuri de canto, dansuri, instrumente muzicale s.a.
5.-Ce isi doreste poeta Angela Baciu anul acesta? pe 13 martie cu ocazia zilei tale de nastere iti uram “La multi ani!”
- Va multumesc foarte mult pentru urari si pentru faptul ca sunteti mereu alaturi de mine, doresc sa le urez “la multi ani!” si parintilor mei de ziua lor de nastere (mama e nascuta pe 13 si tata pe 27 martie), sunt oameni extraordinari, ii iubesc mult si le multumesc pentru tot ce au facut si fac pentru mine.
Sper ca in acest an sa public doua carti, o sa va spun despre ce e vorba cand vor iesi de sub lumina tiparului, sa ma bucur de vacante frumoase, primesc totul cu seninate si cu inima deschisa si ce e cel mai important: sa fiu mereu iubita ca acum, restul vine de la sine…
Interviu realizat de Angela Ribingiuc
Martie 2011
http://www.viata-libera.ro/articol-Angela_Baciu_promotor_cultural_2.html
sunt nascuta pe 14. e zi norocoasa.
o sa va povestesc candva si despre copilaria mea din Braila frumoasa - orasul meu natal - am primit toate urarile voastre de la multi ani, am primit un inel, ce zic o bratara de urari, scrisori, mesaje si mail-uri (ce ne faceam fara internet!), am primit si carti postale vintage, trandafiri si orhidee, un album fotografic, voaluri colorate si bijuterii cu pietre vechi, am primit toate gandurile voastre bune si m-am bucurat sa va stiu asa aproape, va multumesc tuturor.
iata si un...dialog de ziua mea:
“LA MULTI ANI!” poetei ANGELA BACIU
“ Non, je ne regrette rien”
In generosul apartament din centrul vechi al orasului G.,plin cu carti, flori, tablouri si lumanari, Angela discuta cu… cealalta Angela, cum ii place sa-I spuna, se cunosc de mult, dintr-o adolescenta incuiata undeva intr-un cufar cu amintiri. Aici locuieste si scrie Angela atunci cand sta in Galati, dar, ea vine de la Braila si traieste acolo unde o poarta pasii, se imparte intre Galatiul adoptat, Bucurestiul vechi si toate orasele lumii…
*****
1. Galatenii si nu numai, te stiu ca poet , publicist si promotor cultural.
Spune-ne cate volume publicate ai si cum reusesti, in vremurile dificile pe care le traversam cu totii, sa scrii si mai ales sa publici.
- Nu m-am indepartat niciodata de oameni si nu m-am abatut de la drumul meu. In viata pasii te poarta pe multe drumuri, strazi, orase, oamenii te privesc in felul lor si tin, poate la tine, cu bune, cu rele, important este sa stii care iti este drumul, cu toate ca avem mari incercari prin care trecem, unele fara iesire, altele cu mai multe iesiri, dar prin puterea pe care am primit-o, dorinta de a-I ajuta pe ceilalti, incapatanarea de a arata lumii ca poti face ceva bun, bucuria fata de aproapele tau, am invatat foarte repede si timpuriu ca trebuie sa-ti porti crucea pana la capat, oricum ar fi ea, sa fii alaturi de cei dragi indiferent de momentul prin care treci, indiferent de viata pe care o ai, e pretioasa, amintirile merg cu tine peste tot si te bucuri la fiece pas de tot ce primesti. Ei da, non, je ne regretted rien – vorba cantecului.
Am debutat literar in 1987 in revista “Amfiteatru” cu un grupaj de poeme publicate, impreuna cu o cronica frumoasa, de regretatul critic literar Radu G.Teposu, a urmat debutul editorial in 1994 la Ed.Porto Franco – director era pe atunci regretatul poet Ion Chiric, de atunci si pana in prezent am publicat 13 (!) volume de poezie, 2 volume publicistice si 1 carte de poezii pentru copii, numeroase premii nationale si internationale si 2 premii ale U.S.R pentru poezie – filiala Bacau si pentru publicistica – filiala Iasi.
In poezie ma inspir din tot ce inseamna viata: chipurile oamenilor, natura, marea, zambetul mamei mele, increderea tatalui, cartile citite, sentimentul ca sunt iubita si inteleasa, ei, da, sunt o femeie impacata cu sine si implinita.
Am cunoscut foarte multi oameni interesanti, i-am intervievat de-a lungul timpului: de la Eugen Simion la Emil Manu, de la Constantin Ciopraga la Mircea Cartarescu, de la Ana Blandiana, Nora Iuga si Nina Cassian, iar lista este foarte lunga, toti acesti oameni au trecut prin viata mea, iar de la fiecare am invatat ceva bun, am avut intotdeauna o imensa dorinta de a cunoaste oameni noi si interesanti, de a le fi in preajma si de a aduna, arhiva tot ce inseamna destinele lor: interviuri, pagini de jurnal, fotografii, corespondente, s.a., pe unele le-am publicat in cartile mele publicistice.
Mi-e drag sa scriu si poezii pentru copii, cat si texte pentru spectacole-lectura, tocmai pregatesc pentru acest an un asemenea proiect, la momentul respectiv o sa va spun cu ce teatru voi lucra.
Ca promotor cultural ma implic cu mare bucurie in tot ce inseamna dezvoltare, descoperire, comunicare, promovare culturala. De cativa ani prin “Atelierele mele de lectura” merg prin scoli si licee si ma intalnesc cu elevi talentati, pentru a descoperi noi talente, apoi am avut proiectul “GalART pentru tineri”, “Povestitorii de pe Strada Domneasca”, “Poetele orasului Galati” in mai multe editii, periodic pregatesc emisiunea mea “Dialogurile poetei Angela Baciu” si am avut multe intalniri si lecturi publice la Libraria “Humanitas” intr-un proiect personal intitulat “Serile de pe Strada Balcescu” sub egida U.S.R.filiala Iasi.; in acest an promovez un nou proiect “Colectia Poem” prin care organizez seri de poezie si muzica in spatii underground.
2. - Esti nelipsita de la toate festivalurile si simpozioanele literare din tara. Cum faci sa ajungi de fiecare data peste tot? Ce ai invatat dupa toate experientele literare pe care le-ai avut, cum te-au ajutat in devenirea ta?
- Incerc sa onorez toate toate invitatiile, am prieteni, buni colaboratori cu care lucrez foarte bine, nu reusesc sa ajung peste tot, dar sunt intalniri memorabile, unde intalnesti oameni frumosi pe care vrei sa-I ai aproape si sa le afli povestea. Si fiecare intalnire, iesire in public ajuta la cunoasterea publicului, inseamna o calatorie, esti mai aproape atat de cititor, cat si de ceilalti autori, le cunosti cartile, modul de a scrie si citi.
3. -Spune-ne cateva cuvinte despre lecturile publice din acest an.. Scrii haiku, ce te atrage la acest gen?
- Si in acest an voi avea diverse participari la targuri, festivaluri si voi avea si intalniri cu publicul, unele chiar in Galati, Braila, Focsani, Iasi, cateva la Bucuresti si in toamna voi avea (acum stabilesc toate detaliile) lecturi in Spania si Italia, la timpul respectiv va voi anunta unde voi merge. Lecturile sunt importante pentru mine, atunci esti fata in fata cu cititorul tau, il simti asa cum am mai spus, ii raspunzi la toate intrebarile, dai autografe si legi noi colaborari.
Poezie haiku scriu de multa vreme, am publicat un volum la ed.Dacia “Tinerete cu o singura iesire” si va urma si alt volum, texte haiku au fost folosite si in diferite expozitii de fotografie nationale si internationale.
4. -In calitatea ta de consilier cultural la Casa de Cultura a Sindicatelor ai o activitate foarte bogata. Cum recepteaza galatenii evenimentele pe care le organizezi?
- Profesional sunt multumita, ma implic cu sufletul in tot ce fac, cei ce ma cunosc stiu acest lucru, unii spun ca nu pot tine pasul cu mine, ca sunt mult prea energica si vreau sa fac multe lucruri, poate e adevarat, dar avem atat de multe de facut si de oferit. Lucrez la CCSG cu o echipa de oameni minunati, colegii mei se implica si ei in tot ce fac, suntem uniti si vrem sa facem lucruri frumoase pentru urbe, Urmariti blogul nostru si acolo veti vedea parte din ce facem: concursuri de poezie, proza, poezie haiku, desene, fotografie, expozitii de obiecte lucrate, de fotografie, organizam targuri, periodic cenaclul “Ion Chiric”, organizam colecte de carte, de jucarii, sustinem prin ansamblurile noastre deja cunoscute “Estrada Copiilor” & “Tinere talente” spectacole caritabile, aniversare, organizam evenimente atat pentru copii, cat si pentru parinti si bunici, participam la concursuri locale si nationale de muzica, dansuri, participam in diferite emisiuni radio-tv, multe proiecte avem. Si anul 2011 l-am inceput foarte bine cu un proiect in colaborare cu gradinitele galatene “Ladita cu martisoare” in urma caruia acum avem o expozitie dedicate martisorului, tot in acest moment puteti vizita expozitia de fotografie “56 de zile in Bamako” realizata de Mihaela Chirvasuta, iar pe 17 martie va invit la o expozitie internationala cu imagini despre Valencia, autori fiind 6 jurnalisti fotografi spanioli, proiect in colaborare cu Revista “Nou Horizont” din Valencia unde sunt redactor colaborator – dir.poeta Adriana Vidroiu si Centrul Sociocultural “Din inima”, desigur, vor urma si alte proiecte. Din ce in ce mai multi galateni trec pragul institutiei noastre sa participe la evenimentele pregatite pentru ei, am deschis parteneriate cu scoli, licee, universitati si alte institutii culturale, tot la noi puteti sa va inscrieti copii la cursuri de canto, dansuri, instrumente muzicale s.a.
5.-Ce isi doreste poeta Angela Baciu anul acesta? pe 13 martie cu ocazia zilei tale de nastere iti uram “La multi ani!”
- Va multumesc foarte mult pentru urari si pentru faptul ca sunteti mereu alaturi de mine, doresc sa le urez “la multi ani!” si parintilor mei de ziua lor de nastere (mama e nascuta pe 13 si tata pe 27 martie), sunt oameni extraordinari, ii iubesc mult si le multumesc pentru tot ce au facut si fac pentru mine.
Sper ca in acest an sa public doua carti, o sa va spun despre ce e vorba cand vor iesi de sub lumina tiparului, sa ma bucur de vacante frumoase, primesc totul cu seninate si cu inima deschisa si ce e cel mai important: sa fiu mereu iubita ca acum, restul vine de la sine…
Interviu realizat de Angela Ribingiuc
Martie 2011
http://www.viata-libera.ro/articol-Angela_Baciu_promotor_cultural_2.html
sunt nascuta pe 14. e zi norocoasa.
marți, 8 martie 2011
"ULLS INQUIETS"/"OJOS INQUIETOS"
Invitatie expozitie inedita:
REVISTA "NOU HORIZONT" - VALENCIA
CENTRUL SOCIOCULTURAL "DIN INIMA" - VALENCIA
CASA DE CULTURA A SINDICATELOR GALATI, ROMANIA
va invita in ziua de joi 17 martie 2011, orele 16.00, et.1, C.C.Sind.Galati
la expozitia inedita de fotografie si poeme haiku:
"ULLS INQUIETS"/"OJOS INQUIETOS"
"OCHI NELINISTITI"
coordonatori proiect:
- Adriana Vidroiu - poet, director revista "Nou Horizont"
http://www.nouhorizont.com/index.php
- Manolo Millán
- Roberto Canelles
- Cosmin Constantin Toma - presedinte Centrul Sociocultural "Din inima"
in colaborare cu:
- Angela Baciu - scriitor, consilier cultural C.C.Sind.Gl.
autorii expozitiei:
1. Laura Torres
2. Alex Contell
3. Laura Edo
4. Beatriz Aranda
5. Estela Pastor
6. Miguel Ángel García Navarro
- fiecare in parte au avut expozitii proprii si colective, sunt ziaristi fotografi si au sub 30 de ani.
tehnica:
digital, alb/negru si color
numarul de fotografii:
- 30 de tablouri de dimensiuni variate, predominand 30 x 40 CM
prezentare/comentariu:
Izvor de viaţă şi sentimente, Valencia este unul dintre acele locuri privilegiate din lume unde arta si nobleţea s-au unit cu eternitatea. Şase ochi neliniştiţi şi sensibili, raze de lumină şi culoare, dezbracă în faţa privirilor noastre curioase, acest oraş încântător şi plin de mister.
Autorii sunt licenţiaţi în comunicare audiovizuală şi ziaristică ai universităţii "Cardenal Herrera de Valencia"
grupuri tinta:
studenti in comunicare audio vizuala, agentii de turism, departamente de turism, iubitori de fotografie, profesionisti, artisti, scriitori, mass-media,etc.
* expozitia cuprinde si un grupaj de poeme haiku
semnate de poeta Angela Baciu
traducerea in limba spaniola: Adriana Vidroiu
despre VALENCIA:
În fotografie, timpul se opreşte, cu fiecare „click” este capturat un moment, se decupează un fragment din timpul care rămâne nemişcat. Unindu-le, am creat mai multe timpuri într-o aceaşi mare imagine.
Şase „ochi neliniştiţi” dezbracă în faţa privirilor noastre oraşul Valencia şi împrejurimile acestuia, imortalizând frumuseţea acelor elemente cotidiene, banale, ce pentru majoritatea trec neobservate.
Valencia este unul dintre cel mai „viu” oraş spaniol, tărâmul florilor, bărcilor, portocalilor, măslinilor, palmierilor şi a plajei situate în inima oraşului, scăldat în lumini şi susţinut de rădăcinile puternice ale istoriei , ce impresionează prin dinamism şi frumuseţe.
În ultimii ani, Valencia a căpătat un important renume internaţional prin construirea Oraşului Artei şi Ştiinţei, un complex cultural unic în lume, odată cu construirea Palatului Operei şi a Spitalului „Credinţa” edificii cu dimensiuni unice în Europa şi prin găzduirea a două evenimente sportive importante şi anume America's Cup şi Marele Premiu de Formula I.
Dar, mai presus de toate cele expuse anterior, Valencia este oraşul artei, tradiţiilor şi al focului care, în fiecare an pentru şapte zile, se îmbracă în haine de sărbătoare. Poveşti sub formă de monumente uriaşe de lemn şi carton acompaniate de focuri imense de artificii, buchete de flori, activităţi tradiţionale şi religioase şi mii de printese inundă străzile şi bulevardele citadelei ce sărbătoreşte intens, determinând milioane de persoane din toate colţurile planetei să se unească la această sărbătoare ce oferă un spectacol unic.
**********
traducere:
ORGANIZADORES:
Revista “Nou Horizont” /Director- Adriana Vidroiu
Centre sociocultural “De cor” Valencia- Presidente: Cosmin Constantin Toma
Casa de Cultura de los Sindicatos Galaţi- Conseller de Cultura: Angela Baciu
Director: ec.Ovidiu Ioan Manole
COORDINADORES DEL PROYECTO
Adriana Vidroiu
Manolo Millán
Roberto Canelles
& Angela Baciu
AUTORES DE LA EXPOSICION
Laura Torres
Alex Contell
Laura Edo
Beatriz Aranda
Estela Pastor
Miguel Ángel García Navarro
TECNICA
Digital con retoque, blanco y negro y color
NUMERO DE FOTOGRAFÍAS
– 30 cuadros
Varios tamaños predominando 30 x 40 CM
COMENTARIO
Fuente sin fin de vida y sentimientos, Valencia es uno de aquellos lugares privilegiados del mundo donde el arte y la nobleza han contraído matrimonio con la eternidad. Seis ojos inquietos y sensibles, rayos de luz y color, desnudan delante de nuestra mirada una Valencia llena de misterio y encanto.
Los autores de esta exposición son licenciados en Comunicación Audiovisual y Periodismo de la Universidad Cardenal Herrera de Valencia.
En fotografía el tiempo se para, con cada “click” se captura un momento, se recorta un fragmento del tiempo que se queda inmóvil en una imagen. Al unirlas, hemos creado muchos tiempos en una misma gran imagen. Seis maneras personales de ver la ciudad de Valencia y sus alrededores, encontrando belleza en las cosas más banales y cotidianas que generalmente pasan desapercibidas para
la mayoría. Valencia es una de las más vivas ciudades de España, tierra de flores, barcos, naranjos, olivos, palmeras y playas en el corazón de la ciudad, bañada en luces y sostenida por su historia, destaca por su dinamismo y belleza.
A todo esto, en los últimos años, Valencia a añadido un importante protagonismo internacional con la construcción de la Ciudad de las Artes y las Ciencias, único en el mundo, el Palacio de la Opera y el Hospital LA FE, con dimensiones y capacidades únicas en Europa. Dos eventos deportivos internacionales como America's Cup, la competición de vela más importante del mundo, o del Gran Premio de Fórmula I son motivo de un gran atractivo turístico. Pero a pesar de lo anteriormente descrito, Valencia es la ciudad del arte, tradición y fuego que cada año, durante una semana, se viste de fiesta.
Monumentos gigantes de cartón y madera, castillos de artíficos, flores, tradición, religión y oleadas de princesas, inundan las calles de Valencia que vive a todo pulso y donde millones de personas de todo el mundo vienen a disfrutar de las Fallas, el espectáculo más original que existe.
- poeme haiku: - autor Angela Baciu,
- traducerea: Adriana Vidroiu
1. "Amărăciunea
Zilei de ieri. Împliniri
Voite astăzi.
La amargura
De ayer. Éxitos
Deseadas hoy.
2. Nu-i mai pasă de
Suferă până când el
Sărută pleoapa.
Ya, no le importa
Sufrir hasta cuando
Le besa los parpados.
3. Secătuire
Născută în păcate
Martie sublim.
Estenuamiento
Nacida en pecado
En un marzo sublime.
4. La POGOR
Icoane şi mari îngeri
Ai poeziei.
La POGOR
Iconos y grandes angeles
De la poesía.
5.Stăncuţă neagră
În dimineaţa zilei de azi
Agudul în pârg.
Jilguero negro
Volando en la mañana de hoy
Morera casi madura.
6.Între palmele
Lui Dumnezeu zăbovesc
Sufletul pleacă.
Entre las palmas
De Dios descansan
El alma se va…
7.Pământ uscat în
Fereastra deschisă la
Casa. Du-re-re.
Tierra seca, en
La ventana abiera
Casa. Do-lor.
8. Mamă tânără
Pe mâinile ei două brăţări
Vârsta femeii.
Madre joven
En la muñeca con dos pulseras
La edad de la mujer…
9. Mireasmă de tei
Prinse rădăcini în mai
Un scrânciob singur…
Olor de tila
Agarra sus raíces en mayo
Un columpio sin nadie.
******
* Evenimentul va cuprinde si un moment artistic realizat de elevii Liceului de Arta "D.Cuclin", Galati , coordonator prof. Elena Carmina Ilie
dar si multe alte surprize!
va asteptam, et.1, C.C.Sind.Gl,
echipa C.C.Sind.Galati - Director: ec.Ovidiu Ioan Manole
foto afis: Miguel Ángel García Navarro
afis realizat de: "adquest image"
intrarea libera, ceaiul din partea casei!
luni, 7 martie 2011
ei da,
ce sa va spun e aproape miezul noptii au venit de la voi atatea mesaje pe mail, cutia de scrisori e plina, doua din plicurile de la voi s-au mototolit si au plans pana au fost desfacute, am primit martisoare de tot felul, snururi cu flori, camee, inimioare, cosari,gargarite, chiar si flori uscate. astazi simona mi-a adus in dar o fotografie cu mine un fel de tablou 30/90 par atat de tinara zic. simona zambeste par asa cum simt a venit sa-si ia nava del mar sa plece mai departe, in locul expozitiei ei au venit imagini din bamako si mali sa le vedeti. am primit si o carte postala de la o necunoscuta imi scrie un vers vine apoi imbratisarea mamei sa fii iubita fata mea draga vreo treizeci de copii de la o gradinita m-au intampinat cu bomboane si mi-au pus martisoare in piept un baietel mai timid mi-a intins un ghiocel i-am mangaiat parul ma intorc in anii copilariei... o sa va mai povestesc si alta data
darurile voastre au ajuns cu bine, va multumesc, va cunosc pe toti si va imbratisez!
darurile voastre au ajuns cu bine, va multumesc, va cunosc pe toti si va imbratisez!
Scriitorul Matei Vişniec, la “Întâlnirile SpectActor” ale Teatrului Naţional Craiova
Duminică, 13 martie 2011, ora 11:00, la sala Ion D. Sîrbu a Teatrului Naţional din Craiova, va fi lansată monografia “Matei Vişniec, mirajul cuvintelor calde“ de Daniela Magiaru, Editura Institutului Cultural Român. Volumul reprezintă o cercetare temeinică, din perspectiva liminalităţii şi a metodelor de re/de/construcţie (în limbajul autoarei) a pieselor de teatru, asupra universului dramatic care poartă semnătura lui Matei Vişniec. Totodată, Matei Vişniec va susţine cu această ocazie o conferinţă pe tema “Hazardul ca motivaţie şi misterele scriiturii dramatice”. Moderatorul întâlnirii: Nicolae Coande.
Reputatul dramaturg român, stabilit la Paris din anul 1987, va lansa cu această ocazie câteva dintre cele mai recente volume ale sale, printre acestea şi romanul “Domnul K. eliberat” (Ed. Cartea Românească, 2010). În 2010 lui Matei Vișniec i-au apărut în limba franceză două volume: “DE LA SENSATION D’ELASTICITÉ LORSQU’ON MARCHE SUR DES CADAVRES”, 2010, Editions Lansman și “LA VILLE D’UN SEUL HABITANT”, , 2010, Editions Lansman.
“Mi s-a întâmplat, în cei 40 de ani de când scriu teatru, sǎ fiu motivat în abordarea unui subiect de diverse “întâlniri cu hazardul”. Mai des decât m-aş fi aşteptat, scrierea unor piese mi-a fost declanşatǎ de o imagine, de o frazǎ, de un fapt divers, de o ştire cititǎ în presǎ, de o întâlnire cu un artist sau de o comandǎ de text propusă de o companie. A scrie literaturǎ este un act misterios şi motivaţiile acestui act pot fi uneori legate de întâmplare, de hazard… Personal, ori de câte ori scriu o piesă, îmi dau seama că este bună numai când în adâncul meu începe să se agite acul busolei. Nu ştiu prea bine unde este localizată această busolă, în stomac, în creier, în inimă… Dar o simt că începe să se agite de fiecare dată când o piesă este bună, când ating un anumit nivel de emoţie şi de coerenţă. Iar dacă acest nivel de construcţie, de împlinire nu este atins, nu e nimic de făcut: indiferent de câte ori reiau textul, indiferent de cât muncesc, busola rămâne tăcută. Acul extrem de sensibil dar în primul rând extrem de onest al busolei mele interioare nu arată nordul decât în caz de reuşită totală. Şi atunci pot să exclam: am terminat piesa, şi un frison iraţional mă străbate pentru că simt cum am scos din neant o felie de frumuseţe, am participat cu forţele mele la consolidarea frumuseţii şi a armoniei în univers… “, (fragment din textul care va fi prezentat de Matei Vişniec la „Întâlnirile SpectActor”)
sursa: http://www.agentiadecarte.ro/2011/03/scriitorul-matei-visniec-la-%e2%80%9cintalnirile-spectactor%e2%80%9d-ale-teatrului-national-craiova/
Reputatul dramaturg român, stabilit la Paris din anul 1987, va lansa cu această ocazie câteva dintre cele mai recente volume ale sale, printre acestea şi romanul “Domnul K. eliberat” (Ed. Cartea Românească, 2010). În 2010 lui Matei Vișniec i-au apărut în limba franceză două volume: “DE LA SENSATION D’ELASTICITÉ LORSQU’ON MARCHE SUR DES CADAVRES”, 2010, Editions Lansman și “LA VILLE D’UN SEUL HABITANT”, , 2010, Editions Lansman.
“Mi s-a întâmplat, în cei 40 de ani de când scriu teatru, sǎ fiu motivat în abordarea unui subiect de diverse “întâlniri cu hazardul”. Mai des decât m-aş fi aşteptat, scrierea unor piese mi-a fost declanşatǎ de o imagine, de o frazǎ, de un fapt divers, de o ştire cititǎ în presǎ, de o întâlnire cu un artist sau de o comandǎ de text propusă de o companie. A scrie literaturǎ este un act misterios şi motivaţiile acestui act pot fi uneori legate de întâmplare, de hazard… Personal, ori de câte ori scriu o piesă, îmi dau seama că este bună numai când în adâncul meu începe să se agite acul busolei. Nu ştiu prea bine unde este localizată această busolă, în stomac, în creier, în inimă… Dar o simt că începe să se agite de fiecare dată când o piesă este bună, când ating un anumit nivel de emoţie şi de coerenţă. Iar dacă acest nivel de construcţie, de împlinire nu este atins, nu e nimic de făcut: indiferent de câte ori reiau textul, indiferent de cât muncesc, busola rămâne tăcută. Acul extrem de sensibil dar în primul rând extrem de onest al busolei mele interioare nu arată nordul decât în caz de reuşită totală. Şi atunci pot să exclam: am terminat piesa, şi un frison iraţional mă străbate pentru că simt cum am scos din neant o felie de frumuseţe, am participat cu forţele mele la consolidarea frumuseţii şi a armoniei în univers… “, (fragment din textul care va fi prezentat de Matei Vişniec la „Întâlnirile SpectActor”)
sursa: http://www.agentiadecarte.ro/2011/03/scriitorul-matei-visniec-la-%e2%80%9cintalnirile-spectactor%e2%80%9d-ale-teatrului-national-craiova/
Clubul de lectura DIVERDIUM
"FEDROM CULTURAL" anunta deschiderea Clubului de lectura DIVERBIUM. Amfitrion: Gelu Vlasin.
Prima intalnire va avea loc sambata 12 martie 2011, orele 17:30. Invitat: Gabriel Avila Gonzalez - poet.
In cadrul clubului vor avea loc si discutii pe marginea cartii lui Ioan Es Pop, Ieudul fara iesire (El Ieud sin salida) aparuta in 2010 la editura Baile del Sol in traducerea lui Dan Munteanu.
Va asteptam sambata 12 martie incepand cu ora 17:30 la Clubul de lectura DIVERBIUM pe strada Wad-Ras, 19, Bajo, MADRID, 28039, Telefon: +34913982336 (metrou Estrecho, iesirea Navarra).
Partenerii acestui eveniment sunt: FEDROM, Reteaua literara si Romania din Diaspora.
Mult succes!
Prima intalnire va avea loc sambata 12 martie 2011, orele 17:30. Invitat: Gabriel Avila Gonzalez - poet.
In cadrul clubului vor avea loc si discutii pe marginea cartii lui Ioan Es Pop, Ieudul fara iesire (El Ieud sin salida) aparuta in 2010 la editura Baile del Sol in traducerea lui Dan Munteanu.
Va asteptam sambata 12 martie incepand cu ora 17:30 la Clubul de lectura DIVERBIUM pe strada Wad-Ras, 19, Bajo, MADRID, 28039, Telefon: +34913982336 (metrou Estrecho, iesirea Navarra).
Partenerii acestui eveniment sunt: FEDROM, Reteaua literara si Romania din Diaspora.
Mult succes!
duminică, 6 martie 2011
Pian cu coada verticala (Girafa)
(autor: Blüthner, Julius; atelier: Leipzig, Germania; lemn, stucat, aurit; bronz, vopsit, aurit; oţel, trefilat; fildeş; abanos; material textil; ¼ sec XX; L:153 cm, la: 86 cm, I:300cm )Cunoscută fiind pasiunea pentru muzica a Reginei Elisabeta a Romaniei, din patrimoniul Castelului Peleş nu putea lipsi acest instrument muzical, alături de care mai menţionăm si existenţa unui clavecin Pascal Taskin, a unei orgi Rieger si a unui orchestrion Welte, instrumente cu valoare memorialistică dar şi reprezentative pentru istoria muzicii.
Pianul este unul dintre cele mai populare instrumente muzicale şi a fost inventat în jurul anului 1700, de Bartolomeo Cristofori (1655 – 1732), un fabricant florentin de clavecine, care lucra pentru familia de Medici.
Denumit iniţial clavecin cu ciocănele, el a reprezentat o îmbunătăţire majoră a clavecinului pentru că fiecare notă putea fi variată.
Instrumentul lui Cristofori ar fi rămas necunoscut dacă un scriitor Italian, Scipione Maffei, nu ar fi scris un articol entuziast despre el (1711), incluzând şi o diagramă a mecanismului. Pornind de la acest articol, generaţii întregi de fabricanţi de instrumente muzicale, atât din Europa cât şi din America, au trecut la fabricarea pe scară largă, aducând inovaţii şi îmbunătăţind sunetul redat.
Numele reprezintă prescurtarea de la italianul pianoforte, care derivă din denumirea iniţială a instrumentului clavicèmbalo col piano e forte (clavecin cu tonuri uşoare şi tari)
Fabricarea pianelor a cunoscut o dezvoltare considerabilă spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, în Viena, sub îndrumarea lui Johann Andreas Stein, care lucrase şi în Germania, la Augsburg.
La început numai nobilimea îşi putea permite un pian, fiind considerat apanajul doamnelor, dar după 1850 devenise o modă în rândul membrilor clasei mijlocii, pentru ca mai târziu să reprezinte primul instrument de iniţiere în muzică pentru copii.
Forma şi dimensiunea pianelor variază de-a lungul timpului, şi cel mai cunoscut este cel cu coardele pe orizontală.
Pianul cu coardele dispuse pe verticală a apărut la începutul secolului al XIX-lea şi este cunoscut sub denumirea de Pian girafă, datorită formei în care sunt dispuse coardele şi construcţiei sale pe verticală figurând o liră, sau o piramidă. Proiectat iniţial cu scopul de a ocupa un spaţiu mai redus în încăpere, el a prezentat o inovaţie importantă fiind prevăzut cu şase pedale care reproduceau efecte similare tobelor şi clopoţeilor.
Pianul girafă din patrimoniul Castelului Peleş se află în Sala de Concerte, aşa cum îl regăsim şi în fotografiile de epocă din arhiva muzeului şi este funcţional.
Piesa a fost executată la comanda specială a regelui Carol I, după anul 1900, în atelierele Julius Blüthner din Leipizig şi are dimensiuni impozante (L:153 cm, la; 86 cm, I:300cm), precum şi valenţe estetice.
Confecţionat din lemn, cu coardele fixate pe o placă din bronz, în formă de liră, tot ansamblul este aurit şi este amplasat în nişa de pe estrada sălii de concerte, care are rol de cutie de rezonanţă. Sigla fabricii este din alamă şi o găsim aplicată frontal, deasupra claviaturii.
Pianul este inscripţionat pe placa din bronz, frontal, cu numele atelierului fabricant: Julius Blüthner, Leipzig; Königl.Sächs.Hof-Pianoforte-Fabrik (Julius Blüthner, Leipzig; Fabrica de piane a Curţii Regale Saxone), şi sunt menţionate 10 case regale europene, cu stemele corespunzătoare acestora. Alături de Casele regale ale Prusiei, Angliei şi Danemarcei, se află şi Sr.Maj.Königs von Rümanien (Majestatea Sa Regele României)
În continuarea listei este trecut palmaresul înregistrat de acest tip de instrument muzical, fabricat la Leipzig, începând cu anul 1865 şi până în anul 1900, când a obţinut medalia de aur la Expoziţia universală de la Paris. Sunt menţionate 19 premii I de la târguri internaţinale, dintre care amintim pe cele organizate la Paris, Viena, Amsterdam, Philadelphia, Melbourne, Sydney, chiar şi Guatemala (1897).
Daniela Voitescu - muzeograf
sursa: http://peles.ro/ro/
sâmbătă, 5 martie 2011
tangoul...
seara de martie gandurile zboara spre tangoul de ieri ce eram atunci cum simteam acele vremuri simt pasii alunec pe covorul verde candelabrul de deasupra parca se misca si el se mai aprind lumanari pasii de dans incep 2 3 4 2 3 4 privesc doar in ochii lui totul se invarte mana pe umar degetele incordate capul usor pe spate intors spre stanga ii simt strangerea mainii pe trup alunec...seara de martie...
marți, 1 martie 2011
despre martisor
In vechime, pe data de 1 martie, martisorul se daruia inainte de rasaritul soarelui, copiilor si tinerilor – fete si baieti deopotriva. Snurul de martisor, alcatuit din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumina-intuneric. Snurul era fie legat la mana, fie purtat in piept. El se purta de la 1 martie pana cand se aratau semnele de biruinta ale primaverii: se aude cucul cantand, infloresc ciresii, vin berzele sau randunelele. Atunci, martisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne aduca noroc, fie era aruncat in directia de unde veneau pasarile calatoare, rostindu-se: “Ia-mi negretele si da-mi albetele”.
Unele legende populare spun ca martisorul ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte.
Cu timpul, la acest snur s-a adaugat o moneda de argint. Moneda era asociata soarelui. Martisorul ajunge sa fie un simbol al focului si al luminii, deci si al soarelui.
Poetul George Cosbuc, intr-un studiu dedicat martisorului afirma: ” scopul purtarii lui este sa-ti apropii soarele, purtandu-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, mai intai frumusete ca a lui, apoi veselie si sanatate, cinste, iubire si curatie de suflet… Taranii pun copiilor martisoare ca sa fie curati ca argintul si sa nu-i scuture frigurile, iar fetele zic ca-l poarta ca sa nu le arda soarele si cine nu le poarta are sa se ofileasca.”
Cu banul de la snur se cumparau vin rosu, paine si cas proaspat pentru ca purtatorii simbolului de primavara sa aiba fata alba precum casul si rumena precum vinul rosul.
Despre istoricul martisorului, Tudor Arghezi afirma in volumul “Cu bastonul prin Bucuresti”: “…La inceput, atunci cand va fi fost acest inceput, martisorul nu era martisor si poate ca nici nu se chema, dar fetele si nevestele, care tineau la nevinovatia obrazului inca inainte de acest inceput, au bagat de seama ca vantul de primavara le pateaza pielea si nu era nici un leac. Carturaresele de pe vremuri, dupa care au venit carturarii, facand “farmece” si facand si de dragoste, au invatat fetele cu pistrui sa-si incinga grumazul cu un fir de matase rasucit. Firul a fost atat de bun incat toate cucoanele din mahala si centru ieseau in martie cu firul la gat.
…Vantul usurel de martie, care impestrita pleoapele, nasul si barbia, se numea martisor si, ca sa fie luat raul in pripa, snurul de matase era pus la zintii de mart. Daca mai spunem ca firul era si rosu, intelegem ca el ferea si de vant, dar si de deochi.”
Mentionam ca la geto-daci anul nou incepea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima luna a anului. Calendarul popular la geto-daci avea doua anotimpuri: vara si iarna. Martisorul era un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urarile de bine, sanatate, dragoste si bucurie.
Astazi, valoarea martisorului incepe sa fie data doar de creatia artistica. Se confectioneaza din orice si poate sa semnifice orice. Doamna Irina Nicolau afirma “Candva, credeau in puterea magica a martisorului. Acum nu mai cred. Candva, oamenii credeau ca o baba a urcat la munte cu 12 cojoace si a inghetat. Acum nu mai cred. Si nici nu vor mai crede vreodata. Tot ce pot e sa cunoasca povestea. Atat.”
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Unele legende populare spun ca martisorul ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte.
Cu timpul, la acest snur s-a adaugat o moneda de argint. Moneda era asociata soarelui. Martisorul ajunge sa fie un simbol al focului si al luminii, deci si al soarelui.
Poetul George Cosbuc, intr-un studiu dedicat martisorului afirma: ” scopul purtarii lui este sa-ti apropii soarele, purtandu-i cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, mai intai frumusete ca a lui, apoi veselie si sanatate, cinste, iubire si curatie de suflet… Taranii pun copiilor martisoare ca sa fie curati ca argintul si sa nu-i scuture frigurile, iar fetele zic ca-l poarta ca sa nu le arda soarele si cine nu le poarta are sa se ofileasca.”
Cu banul de la snur se cumparau vin rosu, paine si cas proaspat pentru ca purtatorii simbolului de primavara sa aiba fata alba precum casul si rumena precum vinul rosul.
Despre istoricul martisorului, Tudor Arghezi afirma in volumul “Cu bastonul prin Bucuresti”: “…La inceput, atunci cand va fi fost acest inceput, martisorul nu era martisor si poate ca nici nu se chema, dar fetele si nevestele, care tineau la nevinovatia obrazului inca inainte de acest inceput, au bagat de seama ca vantul de primavara le pateaza pielea si nu era nici un leac. Carturaresele de pe vremuri, dupa care au venit carturarii, facand “farmece” si facand si de dragoste, au invatat fetele cu pistrui sa-si incinga grumazul cu un fir de matase rasucit. Firul a fost atat de bun incat toate cucoanele din mahala si centru ieseau in martie cu firul la gat.
…Vantul usurel de martie, care impestrita pleoapele, nasul si barbia, se numea martisor si, ca sa fie luat raul in pripa, snurul de matase era pus la zintii de mart. Daca mai spunem ca firul era si rosu, intelegem ca el ferea si de vant, dar si de deochi.”
Mentionam ca la geto-daci anul nou incepea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima luna a anului. Calendarul popular la geto-daci avea doua anotimpuri: vara si iarna. Martisorul era un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urarile de bine, sanatate, dragoste si bucurie.
Astazi, valoarea martisorului incepe sa fie data doar de creatia artistica. Se confectioneaza din orice si poate sa semnifice orice. Doamna Irina Nicolau afirma “Candva, credeau in puterea magica a martisorului. Acum nu mai cred. Candva, oamenii credeau ca o baba a urcat la munte cu 12 cojoace si a inghetat. Acum nu mai cred. Si nici nu vor mai crede vreodata. Tot ce pot e sa cunoasca povestea. Atat.”
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)