Sunt aici
"Sunt aici cu toate gândurile mele
Şi coastele pe dos nici eu nu ştiu cum
De am rătăcit atâtea nopţi fără nume fără aer
Zgomotele se aud atât de puternic în spatele pereţilor
Şi nu pot dormi - iubirea e cea mai hâtră pânză - din nou acelaşi gust de absint ... "
("Absintheria din oraşul vechi") - Angela Baciu
joi, 29 septembrie 2011
CENTENAR MIRON RADU PARASCHIVESCU
Programul manifestărilor:
Centrul Cultural Nicolae Iorga – Vălenii de Munte, Judeţul Prahova
Duminică, 2 octombrie 2011, ora 11:00 – 12:30
Ora 11:00 – Deschiderea oficială
– Vernisajul expoziţiei Miron Radu Paraschivescu
Vor fi expuse fotografii, documente şi manuscrise din arhiva Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Alocuţiuni:
Consiliul Judeţean Prahova
Centrul de Cultură al judeţului Prahova
Primăria Oraşului Vălenii de Munte
Muzeul Naţional al Literaturii Române
– Recital din opera poetului Miron Radu Paraschivescu în interpretarea actorului Eusebiu Ştefănescu .
– Vizionarea filmului Prietenul meu, poetul
(Regia: George Huzum, TVR, 1969)
– Expoziţie de carte cu vânzare:
Miron Radu Paraschivescu, Cântice ţigăneşti,
Editura Litera, Bucureşti 2011
Miron Radu Paraschivescu, Cântice ţigăneşti şi alte poeme, (carte+CD)
Editura Casa Radio, Bucureşti, 2011
Miron Radu Paraschivescu, Ultimele, (cu o prefaţă de Marin Preda)
Editura Cartea Românească, Bucureşti , 1971/2011 (ediţie anastatică)
Ana Dobre, Miron Radu Paraschivescu, eternul eretic
Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2011
– Vernisajul expoziţiei bannere stradale:
Miron Radu Paraschivescu în versuri alese
Ora 12.30-13.30 Centrul Cultural Nicolae Iorga
Sesiune de comunicări
Miron Radu Paraschivescu, azi
Participă: Ioan Cristescu (moderator)
Dionisie Duma: Evocare
Ana Dobre: Miron Radu Paraschivescu,eternul eretic
Petruţa Stan: Miron Radu Paraschivescu - diarist
Emil Muşat: Cauza oricărui ecou
Ioana Cristiana Muşat: Miron Radu Paraschivescu - şi Andre Malraux
Ana Carmen Stătescu: Miron Radu Paraschivescu şi Vălenii de Munte
Adelina Timaru: Imprecaţia în poetica lui Miron Radu Paraschivescu
Pansica Morar: Miron Radu Paraschivescu sau despre mascarada limbajului
Eugenia Ţarălungă: Scrisoarea către Iosif Chișinevschi
Ion Visoschi: Miron Radu Paraschivescu - traducătorul
Maria Visoschi: Miron Radu Paraschivescu - copilăria şi tinereţea
Camelia Neagu: Aspecte ale metaforei în romanţele lui Miron Radu Paraschivescu
Ioana Vasiloiu: Miron Radu Paraschivescu- Fascinația seducției în ,,Cântice de lume¬”
Mihai Morar: Miron Radu Paraschivescu din Cântice ţigăneşti
Dezbatere: Scriitorii și puterea
Participă: Dan Cristea (moderator), George Neagoe, Irina Georgescu, Aurel Buricea, Ion Lazu.
.
Ora 12.30 Vernisajul expoziţiei de bannere stradale:
Miron Radu Paraschivescu în versuri alese
Ora 13.00
– Dezvelirea plăcilor comemorative:
Biblioteca Miron Radu Paraschivescu (Centrul de Cultură Prahova)
Casa poetului Miron Radu Paraschivescu
(Muzeul Naţional al Literaturii Române)
Muzeul Naţional al Literaturii Române (Bucureşti, Bdul Dacia nr. 12)
Luni, 3 octombrie 2011
Ora 13:30
– Lansarea volumului monografic
Miron Radu Paraschivescu - eternul eretic de Ana Dobre,
Editura MNLR, Bucureşti, 2011
Prezintă: Eugen Simion, Lucian Chişu, Andrei Grigor, Paul Cernat
Ora 14:30
– Vernisajul expoziţiei Miron Radu Paraschivescu în corespondenţă
Vor fi expuse fotografii, documente şi manuscrise din arhiva Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Rotonda 13: Miron Radu Paraschivescu
Participă: Eugen Simion, Alex Ştefănescu, Gabriel Dimisianu, Geta
Dimisianu, Constantin Găucan, Dionisie Duma, Nora Iuga,
Ilie Constantin, Dumitru Micu.
Ora 17.00
– Lansarea audiobookului Şase cântice ţigăneşti şi alte poeme (28 de poeme rostite la Radio între 1964-1968)
Editura Casa Radio
Prezintă: Bogdan Ghiu, Titus Vâjeu, Tudor Jebeleanu.
Ora 17.30
– Recital din opera lui Miron Radu Paraschivescu în interpretarea actorilor Eugen Cristea şi Ioana Crăciunescu.
luni, 26 septembrie 2011
LOUNGE PROJECT
duminică, 25 septembrie 2011
Cata iubire putem darui...sa daruiesti si sa nu astepti nimic in schimb...
Libraria "Lumina", 24 sept,2011, "Lecturi Poetice Mondiale"
foto 2: (de la dreapta) Angela RIBINCIUC, Angela BACIU, Vali CRACIUN, Dana CAPOTA, Lizeta SUSANU (mama Angelei Baciu) si Coriolan PAUNESCU
Ei, iata, cum ne apropiem si de sfarsitul lui septembrie. Cand trece atat de repede timpul si unde se duce oare? Am atat de multe lucruri sa va povestesc, am avut o luna plina de evenimente, unele pe care le-am organizat eu, altele la care am fost invitata si, din pacate, n-am putut ajunge, altele…dar, sa le iau pe rand.
Cum sa fac sa imi ajunga timpul? ma intreb… o sa incep cu Campania “AVON – 125 FEMEI PENTRU SCHIMBARE” din care am facut si eu parte, va multumesc tuturor pentru voturi si like-uri, pentru mail-urile si scrisorile voastre, am cunoscut destine splendide, femei frumoase, talentate si foarte puternice, sper sa tin legatura cu toate aceste minunate doamne si le felicit pentru uriasele lor inimi. Daca veti citi despre carierele acestor 125 de femei, veti vedea ca avem atat de multe valori in jurul nostru, din toate domeniile, ce merita cunoscute, de la fiecare avem ceva de invatat, indiferent de varstele pe care le au. A fost si GALA AVON 125, unde, din pacate, n-am putut onoara invitatia, a trebuit sa fiu in alta parte, dar am auzit ca a fost foarte frumos si felicit intreaga echipa pentru tot ce a facut pentru noi, sper sa mai fie si alte campanii, cu drag le voi sustine si voi fi alaturi.
Apoi au fost cateva spectacole speciale marca IRINA SARBU unde iar n-am putut ajunge (dar, o sa ajung eu!), spectacole extraordinare cu iz interbelic unde va invit cu mare drag sa mergeti, am fost la un targ de carte, cateva lecturi publice si, desigur, m-am mai intalnit cu publicul.
Am inceput o serie de noi Ateliere Lucrative intitulate “maini dibace” pentru copii talentati, cat si pentru copiii si adolescentii cu dizabilitati, este extraordinar sa ii vezi cat de seriosi si implicati sunt atunci cand lucreaza, cata pasiune si darnicie au in ei. Ma asezam la fiecare masa de lucru in parte si ii priveam in ochi: fiecare lucra cum putea, important era…zambetul. Atat de fericiti pareau si se simteau atat de utili, era extraordinar pentru ei ca faceau parte dintr-un proiect si, mai mult de atat, aveau si un scop: in timpul atelierelor micutii artisti si-au si vandut obiectele confectionate chiar de ei (bratarile prieteniei, vaze, borcanase, margelute, felicitari, s.a.). Ce credeti ca au facut cu banutii? Cele doua fundatii (de unde apartin copii) si cu care am colaborat atat de bine i-au ajutat pe copii sa le cumpere rechizite si tot ce le trebuia pentru inceputul anului scolar. Multumesc Fundatiei “Impreuna”, Asociatiei Filantropice “Sf.Antonie cel Mare” si Fundatia “Inima de copil” pentru buna colaborare in proiectele de pana acum.
Asa cum v-am obisnuit, incerc sa dedic ziua de joi proiectului meu intitulat “Joia de Poveste” – in aceasta luna am avut tema “Adolescentul de azi intre carte si kitsh”. De data aceasta am colaborat cu o instructoare de dans si canto (si solista) la CCSG d-ra Andreea IGNAT, cu care am pus la cale cateva simulari, proiectul nostru fiind unul educational. M-am intalnit cu adolescentii la Libraria “Humanitas” din Galati, acolo ei au avut ocazia sa inteleaga ce inseamna o librarie si cum sa te comporti acolo, cum sa cauti o carte si…cat de importanta este cartea in viata noastra. Am discutat despre carte versus internet, adolescentii s-au “jucat” putin, imaginandu-si ca sunt jurnalisti si le-au pus intrebari cititorilor aflati in librarie. Multumesc echipei de la cafeneaua literara pentru faptul ca este atat de deschisa proiectelor culturale.
Inca o idée mi-a venit atunci cand o scoala galateana mi-a propus colaborarea pentru un proiect intitulat “Masca decorativa – in imaginatia copiilor”. Nu mica mi-a fost mirarea cand o echipa de copilasi de la Scoala nr.7 mi-a adus 22 de masti traditionale (pe diferite teme) unele mai frumoase ca altele, astfel, s-a nascut o adevarata expozitie ce va fi deschisa pana la finele anului la Casa de Cultura a Sindicatelor Galati. La deschiderea expozitiei, micutii talentati au demonstrat cat de mult iubesc traditiile romanesti spunand ghicitori, cantecele, poezii si dansuri din diferite zone ale tarii.
Am terminat de realizat si o noua expozitie de fotografie inedita intitulata “Spectacole si evenimente la Casa de Cultura a Sindicatelor Galati”, editia a III-a, in care ii putem vedea “la lucru” pe copiii si adolescentii care merg la cursurile de canto, pian, acordeon, dansuri, balet si multe altele, expozitia fiind realizata impreuna cu echipa de la Departamentul Cultural Artistic de la Casa de Cultura a Sindicatelor Galati. Ce poate fi mai frumos sa-I vezi pe acesti inimosi care muncesc din rasputeri, pe langa scoala, sa faca ceva frumos si constructiv.
A venit toamna si trebuia sa ma ocup de o noua colecta de carte, de data aceasta am intitulat-o “Pretuieste cartea…si ea te iubeste”, sunt uimita cata lume sprijina aceste campanii, zilnic vin oameni care intreaba ce fel de carti sa stranga, unde sa le aduca, unde va ajunge cartea, mesajul meu este inteles atat de bine si suntem fericiti ca putem sa aducem un zambet copiilor care au nevoie de carti. Campania noastra se extinde acum si in scolile din satele si comunele invecinate, iar pe viitor, daca vor fi voluntari (si cred ca vor fi!) care sa ne ajute, o sa organizez si o colecta de calculatoare pentru copiii nevoiasi.
Ieri am trait clipe deosebite, cand am putut darui lumii intregi…o ora de Poezie…am fost extrem de onorata sa fiu organizatoarea unor lecturi poetice mondiale…va spun, am trait o poveste minunata. Am fost si noi, Romania, pentru o ora, in circuitul international intr-un proiect de exceptie. Chiar pe 24 septembrie, in aceeasi zi au avut loc 874 de lecturi poetice din 540 de orase si 107 tari , sustinand lecturi 100 000 de Poeti ai Schimbarii. Spiritul si bucuria acestei sarbatori le-am adus prin versul celor ce au citit: Angela RIBINCIUC, Vali CRACIUN, Aline Beatrice CHESCA si subsemnata. De fapt, aceasta Miscare Poetica Mondiala (W.P.R.) a fost fondata in Medelin (Columbia) pe 9 iulie 2011 si, in atat de putin timp, in aproape trei luni, a reusit incorporarea a numeroase lecturi, organizatii si festivaluri de poezie. Fiecare dintre noi am venit la Libraria "Lumina" cu o particica de viata si vers, am venit cu increderea si credinta ca Poezia ne poate face mai buni, mai blanzi, mai iubitori… A citit si poetul Coriolan PAUNESCU un poem de suflet, iar cativa din public au subliniat importanta organizarii unor asemenea evenimente. Le multumesc tuturor care ne-au fost aproape si, chiar daca nu a fost prezent un public numeros, sper ca poezia, arta si frumosul sa ne pastreze din curatenia sufletului.
Mai am putin si termin un nou manuscris, o sa va povestesc mai tarziu despre ce e vorba..
Pana atunci, aveti grija de voi si sa va bucurati de Clipa...
http://www.feminis.ro/bloguri/angela.baciu/fara-categorie/cata-iubire-putem-darui-sa-daruiesti-si-sa-nu-astepti-nimic-in-schimb-2346
miercuri, 21 septembrie 2011
LECTURI POETICE MONDIALE - W.P.R.Galati, Romania
"874 de lecturi poetice din 540 de orase si 107 tari vor fi tinute pe
24 septembrie, convocate de 100 000 de Poeti ai Schimbarii si de Miscarea Poetica Mondiala, intr-o zi marcata de un spirit ce doreste ca noi vremuri sa fie deschise pentru omenire.Miscarea poetica mondiala a fost fondata in Medellin (Columbia), pe 9 iulie 2011 si, in mai putin de doua luni, a reusit incorporarea a 105 festivaluri internationale de poezie, 76 organizatii internationale de poezie si 673 poeti din 124 de natiuni." (W.P.R)
"874 poetry readings in 540 cities of 107 countries will be held this 24th of September, convoked by the organizations 100,000 Poets for Change (http://www.bigbridge.org/100thousandpoetsforchange/) and World Poetry Movement -WPM- (http://www.wpm2011.org/), on a day marked by a spirit which desires that a new time will open for humankind.The World Poetry Movement (WPM) was founded in Medellín ( Colombia ) on July 9, 2011, and in less than two months in existence it has achieved the incorporation and participation of 105 international poetry festivals, 76 international poetry organizations, and 673 poets from 124 nations.
(invitatie)
(afis eveniment)
"Romania va fi si ea prezenta in aceasta miscare mondiala, avand loc lecturi poetice la Bucuresti, Galati, Focsani si in alte orase.
Sunt onorata sa pot fi organizatoarea acestui eveniment la Galati si ma bucur ca prin poezie, iata, trecem toate granitele lumii, intr-o singura zi vom respira impreuna Poezie. Mesajul nostru este de a fi cat mai mult impreuna, de a ne cunoaste, de a iubi poezia, lumea si de a trai in pace" - organizator W.P.R.Galati, RO - Angela Baciu (poet)
GLOBAL POETIC ACTION - 24 th September
Worldwide Poetry Readings on September 24th
Libraria LUMINA GALATI / ROMANIA
Casa de Cultura a Sindicatelor Galati – ROMANIA
organizeaza pe 24 septembrie 2011, incepand cu ora 11.00
la Libraria “Lumina”, centru, Str.Balcescu, Galati
LECTURI POETICE MONDIALE
invitati de onoare:
* Angela BACIU
* Alina Beatrice CHESCA
* Vali CRACIUN
* Angela RIBINCIUC
va asteptam cu o cafea fierbinte si o carte
la Libraria Lumina, Str.Balcescu, centru
intrarea libera!
(afis realizat de “adquest image”)
- proiect realizat in colaborare cu “Atelierele de lectura ale poetei Angela BACIU”
***
comunicat (limba engleza)
GLOBAL POETIC ACTION - 24th SeptemberWorldwide Poetry Readings on September 24th LUMINA Bookshop, GALATI / ROMANIA
Culture House of Galati – ROMANIA
organizes at Lumina, Galati , st. Balcescu, on the
24th of September 2011, starting with 11.00 a.m.
WORLDWIDE POETRY READINGS
Guests of honour:
* Angela BACIU
* Alina Beatrice CHESCA
* Vali CRACIUN
* Angela RIBINCIUC
We are waiting for you with a hot coffee and a book at Lumina Bookshop Balcescu Street, Galati , Romania free admission!
(poster created by “adquest image”)
- project achieved in collaboration with “ Poetess Angela BACIU’s Reading Workshops”
***
prezentari:
Angela BACIU – poet, publicist, promotor cultural, membru in Uniunea Scriitorilor din Romania, autor a 16 volume de poezie si publicistica, consilier cultural la Casa de Cultura a Sindicatelor Galati, redactor colaborator la numeroase reviste de literatura si monden scrise si on line romanesti si internationale, peste 3o de premii nationale si internationale pentru poezie, literatura pentru copii si publicistica; are propria emisiune culturala “Dialogurile poetei Angela Baciu”; fondatorul a peste 20 de proiecte culturale si caritabile, fondatorul cenaclului Ion Chiric”, prezenta in peste 20 de antologii si dictionare, poezia sa a fost tradusa in franceza, engleza, maghiara, slovaca, ceha,araba, spaniola, s.a.
Are in lucru un nou volum publicistic, memorialistic si un volum de poezii de dragoste.
Angela BACIU – poetess, publicist, cultural promoter, member of the Writers’ Union of Romania, author of 16 poetry and journalism books, cultural adviser at The Culture House of Galati, associate editor with numerous Romanian and international, written and on-line literature and fashionable magazines, more than 30 national and international prizes for poetry, children literature and journalism; she has her own TV culture emission “Poetess Angela Baciu’s Dialogues”; founder of more than 20 cultural and charitable projects, founder of Ion Chiric literary circle”, present in more than 20 anthologies and dictionaries, her poetry has been translated into French, English, Hungarian, Slovakian, Czech, Arabic and Spanish.
Presently she is working on a new journalism, memoirs and a love poems book.
***
Alina Beatrice CHESCA - poeta, lector universitar la disciplina limba engleza la Universitatea “Danubius” din Galati, Doctor in stiinte filologice. A participat la peste 25 de conferinte si simpozioane nationale si internationale, lider al echipei Romaniei la 3 proiecte internationale. A avut propria emisiune TV – “Invatam in Europa”. Membru al Societatii Scriitorilor “Costache Negri” din Galati, redactor colaborator al revistei de cultura “Constelatii Diamantine” din Craiova, a primit 6 premii la concursuri de poezie, a publicat poezie in peste 10 reviste de cultura, prezenta in 5 antologii, colaborator permanent al Casei de Cultura din Galati, al Centrului Cultural “Dunarea de Jos”, Bibliotecii “V.A.Urechia”. A publicat 3 volume de poezie si a scris 6 prefete pentru carti de poezie si romane. In octombrie va publica inca 2 volume de poezie (editie bilingva: romana-engleza). A tradus in engleza antologia de poezie “Opt incercari de-a te naste singur” si poeme pentru revistele culturale.
Alina Beatrice CHESCA – poetess, university lecturer in English at “Danubius” University of Galaţi , PhD in Philological Studies. She has participated in about 25 national and international conferences and symposia, leader of the Romanian team in 3 international projects. She had her own TV emission – “Learning in Europe ”. Member of ”Costache Negri” Writers’ Society, Galaţi, associate editor of “Constelaţii Diamantine” culture magazine of Craiova, she received 6 prizes at poetry contests, she published poetry in more than 10 culture magazines, present in 5 anthologies, permanent collaborator of The Culture House of Galati, “Dunarea de Jos” Cultural Centre, “V.A.Urechia” Library. She has 3 poetry books published and written 6 forewords for poetry books and novels. In October she will have 2 more poetry books published (bilingual edition: Romanian-English). She translated into English the poetry anthology “Eight Attempts of Being Born Alone” and poems for literary magazines.
***
Vali CRACIUN – poet, profesor de limba si literatura romana la Colegiul National “Mihail Kogalniceanu” Galati, autorul volumului de versuri “Semne de recunoastere”(2005), prezenta in 3 antologii de poezie, coordonatorul revistei de creatie literara “Sui generis”, colaborator permanent la Casa de Cultura a Sindicatelor Galati, cenaclul “Ion Chiric”, Centrul Cultural “Dunarea de Jos”, revistele “Dunarea de Jos”, “Porto Franco”, Biblioteca “V.A.Urechia” si alte reviste romanesti.
Are in lucru un volum de versuri.
Vali CRACIUN – poetess, teacher of Romanian language and literature at “Mihail Kogalniceanu” National College of Galati, author of the poetry book “Signs of recognition”(2005), present in 3 poetry anthologies, coordinator of “Sui generis” literary creation magazine, permanent collaborator of The Culture House of Galati, of “Ion Chiric” literary circle, of “Dunarea de Jos” (“Lower Danube”) Cultural Centre, magazines: “Dunarea de Jos”, “Porto Franco”, “V.A.Urechia” Library and other Romanian magazines.
She is now working on a new poetry book.
***
Angela RIBINCIUC – poet, publicist, jurnalist, redactor cotidianul “Viata libera” Galati, colaborator permanent la revistele: “Dominus”, “Porto Franco”, “Dunarea de Jos”, colaborator al Bibliotecii “V.A.Urechia”, Centrul Cultural “Dunarea de Jos”, Casa de Cultura a Sindicatelor Galati, cenaclul “Ion Chiric”. A primit 10 premii nationale pentru poezie, a publicat volumul de poezii “Cubul de aer” (2002), a sustinut numeroase lecturi in scoli si licee; a fost coordonatorul rubricii si proiectului “Tranzit prin adolescenta” din suplimentul “Alta viata-Magazin” cotidianul “Viata libera”. In timpul liber iubeste…tirul, primind 10 premii nationale la acest sport.
Are in lucru un volum de versuri.
Angela RIBINCIUC – poetess, publicist, journalist, editor at “Viata libera” daily newspaper of Galati, permanent collaborator with the magazines: “Dominus”, “Porto Franco”, “Dunarea de Jos”, collaborator of “V.A.Urechia” Library, of “Dunarea de Jos” Cultural Centre , Culture House of Galati, “Ion Chiric” literary circle . She has received 10 national prizes for poetry, published the poetry book “The Air Cube” (2002), has had numerous readings in schools and high-schools; she was the coordinator of the section and project “Transit through the Adolescence” from the supplement “Another Life-Magazine”, “Viata libera” daily newspaper. During her free time she loves…target shooting, having got 10 national prizes at this sport.
She is now working on a new poetry book.
Va asteptam cu drag!
si va multumim tuturor pentru promovare!!!
detalii si pe:
http://www.wpm2011.org/
corepetitor: Viorica STATE
traducator eveniment: Alina Beatrice Chesca
va multumim!!!
luni, 19 septembrie 2011
Angela BACIU şi Maria Magdalena DANAILA
"Nu se ştie de ce şi cum s-a întâmplat, dar apele Dunării revărsate în Marea Neagră parcă s-au întors din drum, până la Galaţi, aducând cu ele un călător misterios - Stephan Crasneanscki – venit tocmai de la New York, bântuit de voci şi de făpturi mitologice reînviate în sunete.
Stephan alături de alţi trei „frumoşi nebuni” - Dug Winningham, Simone Merli şi Kamran Sadeghi – echipă care se numeşte „Soundcollective” a petrecut lunile iulie şi august 2011 navigând de-a lungul întregii coaste a Mării Negre, într-o goeletă turcească echipată cu scanere radio şi antene.
De-a lungul călătoriei, Soundcollective a înregistrat mii de ore de conversaţii radio din toate ţările existente de-a lungul coastei Mării Negre, plecând din Turcia, continuând cu Georgia, Rusia, Ucraina, România şi Bulgaria.
Scopul final este de a crea o compoziţie sonora de 24 de ore care va portretiza Marea Neagră, un soi de hartă sonora. Cei patru şi-au numit proiectul „Medea” după mitul născut pe malurile Mării Negre, pe care au încercat să-l reînsufleţească sonor la mii de ani distanţă. Din când în când, o parte dintre membrii echipajului au debarcat şi au mers în susul fluviilor care se varsă în Marea Neagră, pentru a surprinde zvonurile misterioase ale naşterii valurilor întunecate.
Aşa a ajuns Stephan la Galaţi. Le-a imortalizat pe bandă - pe Angela Baciu, recitând poezii despre mare din literatura română, iar pe Maria Magdalena Dănăilă, interpretând la chitară „Iubesc ploile”, melodie care a consacrat-o.
Impresia pe care au făcut-o amândouă a fost foarte bună, iar vocile lor vor constitui un peisaj aparte în „harta” ce urmează să fie expusă ca fond sonor la unul dintre evenimentele culturale de marcă ale New York-ului. "
articol de: Roxana Artene Penciu
ziarul "Viata libera", 17 sept.2011
http://www.viata-libera.ro/articol-Voci_galatene_intr-un_proiect_cultural_newyorkez_2.html
vineri, 16 septembrie 2011
Festival Concurs de Poezie "Costache Conachi", 2011
“Costache Conachi”’,ediţia a XIX-a, Tecuci
În zilele de 29-30 septembrie 2011, Casa de Cultură a municipiului Tecuci organizează cea de a XIX-a ediţie a Festivalului concurs de poezie „Costache Conachi’’.
Concurenţii : la această manifestare culturală pot participa tineri creatori de poezie în vârstă de până la 35 de ani, care nu au publicat în volum. Concurenţii vor trimite un număr de zece poezii în câte cinci exemplare, care vor purta fiecare, acelaşi moto de identificare. Într-un alt plic închis, pe care va fi înscris moto-ul de la poezii, participanţii vor introduce o fişă cu câteva date personale : numele şi prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul, ocupaţia, studiile, distincţii literare, telefon, etc.
Plicurile cu fişa personală se vor deschide după jurizarea poeziilor şi stabilirea premiilor.
Lucrările vor fi expediate până la data de 16 septembrie 2011 – data poştei – pe următoarea adresă :
Casa de Cultură a municipiului Tecuci,
Str. 1 Decembrie 1918, nr. 62, cod 805300, jud. Galaţi,
cu menţiunea “Pentru concursul naţional de poezie „C. Conachi”
Relaţii la tel. 0236/820 449; 0723/289 695
e-mail : culturatecuci@gmail.com
Jurizarea : lucrările vor fi apreciate de un juriu, constituit din personalităţi ale criticii literare romaneşti şi ale vieţii culturale locale, care va desemna laureaţii festivalului.
Premiile : concurenţii stabiliţi câştigători vor fi invitaţi la Tecuci, în zilele de 29-30 sept. 2011, la manifestările organizate cu prilejul Festivalului Naţional de poezie “Costache Conachi”.
Organizatorii vor acorda următoarele premii în numerar :
Marele premiu – 600 lei
Premiul I – 400 lei
Premiul II – 300 lei
Premiul III – 200 lei
Vor mai fi oferite premii și din partea unor edituri sau reviste literare.
Juriul îşi rezervă dreptul de a redistribui, în mod excepţional, anumite premii.
Cazarea, transportul şi masa (diurna) vor fi suportate de organizatori.
Laureaţii vor fi prezenţi personal la Tecuci, pentru a primi premiile şi pentru a participa la manifestările organizate cu prilejul Festivalului concurs de poezie “Costache Conachi”.
Director,
Viorel Burlacu
sursa
http://www.sisif.ro/news%20zOne/658/Festivalul-concurs-de-poezie-Costache–Conachi-%282011%29.html
miercuri, 14 septembrie 2011
Expozitie "Masca decorativa in imaginatia copiilor"
DEPARTAMENTUL CULTURAL ARTISTIC & Cenaclul "Ion Chiric"
organizeaza expozitia de masti inedite:
MASCA DECORATIVA IN IMAGINATIA COPIILOR”
Va invitam sa vizitati expozitia realizata de micutii artisti
de la Scoala nr.7, Galati ,
deschidere: marti 20 septembrie 2011, orele 12.30
expozitia va putea fi vazuta la CCSG pana la finele anului 2011
Proiect in colaborare cu Scoala nr.7, Galati
Dir. Monalissa Nica
Coordonatori proiect: * Lucica Popa – invatator
* Angela Baciu - consilier cultural C.C.Sind.Gl, scriitor
· expozitia cuprinde 21 de masti special create de elevii talentati de la Scoala nr. 7, Galati
· lucrarile au fost realizate de 21 mici artisti cu varste cuprnde intre 9 – 10 ani
· mastile au diferite teme: personaje de poveste vesele sau triste, personaje istorice.
· Materialele din care sunt confectionate: naturale si reciclabile – scoarta de copac, stuf, tartacute, blana, conuri de brad si molid, lana, sfoara, hartie, diferite textile, s.a.
· Aceasta expozitie a fost deschisa o perioada chiar in Scoala nr.7, a participat la diferite concursuri si festivaluri nationale si a primit peste 10 premii I, iar acum, expozitia va fi deschisa publicului larg la C.C.Sind.Gl., et.I, pana la sfarsitul anului 2011, urmand sa continuam colaborarea cu aceasta scoala si in 2012
· Expozitia face parte din ansamblul de evenimente si spectacole culturale din cadrul
“Zilelor C.C.Sind.Gl.” din per.24 – 30 oct.2011
Intrarea libera!
Dir.C.C.Sind.Gl: ec.Ovidiu Ioan Manole
(afis realizat de “adquest image”, foto afis: angela baciu)
marți, 13 septembrie 2011
luni, 12 septembrie 2011
Colecta de carte...de toamna!
Departamentul Cultural Artistic
organizeaza o noua colecta de carte - COLECTA DE TOAMNA
"PRETUIESTE CARTEA - SI EA TE IUBESTE"
Nu uitati!!! copiii au nevoie de carti!!!
* cei interesati, sunt asteptati sa doneze carti la sediul C.C.Sind.Gl
din Str.Brailei, Nr.134
* cartile de la Dumneavoastra vor fi stranse pentru copiii si adolescentii
de la Fundatiile "Impreuna", "Inima de copil" si Asociatia Filantropica "Sf.Antonie cel Mare"
* coordonator proiect:
- Angela BACIU - scriitor, consilier cultural
Perioada campanei: 10.09 - 10.10.2011
va asteptam!
http://casasindgalati.blogspot.com/
ne gasiti si pe facebook!
sâmbătă, 10 septembrie 2011
Interviu cu ION ROTARU - in memoriam
(n.11 sept.1924 - 18 dec.2006)
D-le Ion Rotaru, ne revedem aici la „Zilele Poeziei în Olt”, la Concursul Naţional de Poezie „Ion Minulescu”.
Dumneavoastră în calitate de membru în juriu, alături de un alt mare scriitor, Radu Câmeci.
Mă bucur să vă revăd, frumoasă poetă Angela Baciu, îmi face o deosebită plăcere prezenţa Dumneavoastră.
Am fost invitat de bunul meu prieten Câmeci, aici la Slatina, recunosc nu am fost niciodată până acum.
Cu surpriză am aflat că ai participat şi Dumneata la acest concurs cu nişte texte foarte bune, pentru care ai primit Premiul I şi te felicit.
Premiile au fost corecte, pe merit, textele au fost citite, discutate, şi nu cred că a fost cineva nemulţumit.
Valorile se simt imediat. Iar acum Galaţiul şi Brăila au fost premiantele.
Aveţi încredere în generaţiile ce vin?
Desigur, am încredere, cu toate că poetele zilelor noastre au o mai mare înclinaţie spre poezia erotică, să ne amintim de Cezara – dominanta care stăpâneşte Erosul. Marele Freud explică, impulsul libidoului porneşte de la Femeie, să spunem chiar o oarecare agresivitate a Femeii, în general.
În poezia actuală pot să spun că domină femininul, a voinţei universale în sens schopenhaurian. Şi dumneata ai pornit la debut pe acest traseu, desigur, poezia a evoluat mult, şi observ că celelalte consurori, poetele ce au debutat după dumneata îţi seamănă; astăzi citim poezia unei generaţii violente.
Am citit cu deosebită plăcere şi surprindere în poezia Dumitale, doamna Angela Baciu şi despre viaţă, moarte, boală, se ştie că este o strânsă legătură între viaţă şi moarte, este vorba despre aspectul pur metafizic. Se practică mult scrisul liber, fluent, cât se poate de bine scris, căci am încredere în cei ce vin, iar întâlnirea de aici de la Slatina îmi confirmă faptul că se mai citeşte şi se mai scrie literatură bună, şi sunt fericit, vă felicit şi pentru poezie şi pentru excepţionalele interviuri pe care le realizaţi.
Iar pentru perspectiva carierei Dumitale, faptul că ai mai primit un premiu important pentru poezie, confirmă că mergi pe un drum bine ales.
Puteţi face o comparaţie între literatura feminină a sec. XX şi XXI?
Desigur, se pune un mare accent pe erotism, sexualitate, femeia cheamă, ca în „Cântarea Cântărilor”, „Cezara”, femeia dă semnalul, se pare că e un simptom.
La mijloc poate veni şi proza de tip Ioana Pradea, Rodica Pavel (sau chiar Băieţica, ce scrie literatură porno), dar Pradea are un condei foarte sigur, a scris un roman bun cu un titlu reprobabil, nu pot să-l pronunţ, dar am citat-o în Istoria Literaturii Române, ce-i drept, la capitolul subliteratură, fiindcă e o nuanţă legată de aspectul pornografic care este prea abundent, această literatură tip porno ce se practică astăzi permisivă până la un punct, vorba lui Caragiale, „te prinde, sau nu te prinde” şi astfel, pe unele debutante de astăzi le prinde acest mod.
Ştiu că aţi ajuns foarte departe cu lucrul la Istoria Literaturii Române, lăsaţi o mare valoare scrisului românesc.
Sigur, este pentru mine o lucrare capitală, începută în urmă cu... 30 de ani. Eram la un lectorat la Sorbona, singur, neavând ce face, neavând alte preocupări m-am apucat de scris, un mic Tratat despre Istoria Literaturii Române, care se pare a luat amploare. A început atunci, şi în decursul acestor ani am alcătuit Istoria Literaturii Române de la origini până în clipa de faţă, adică mai exact de la Ovidiu până... la poeta Angela Baciu, şi chiar mai departe. Subtitlul – 2000 de ani, adică două milenii de scris românesc.
Până în momentul de faţă aţi publicat 7 volume din Istorie deosebite, în condiţii grafice excepţionale.
Da, am publicat aceste 7 volume, în această succesiune şi pentru că eşti gălăţeancă (dar născută tot la Dunăre, la Brăila) pot să-ţi spun, aşa cum ştii, au apărut chiar la Galaţi primele 4 volume, iar celelalte 3 volume au apărut la Ed. Dacia din Cluj-Napoca, la domnul Ion Vădan, şi la Ed. Niculescu.
Acum doresc să le întrunesc pe toate într-un op mare, cât Călinescu de lung şi de lat, dar... mai gros, pentru că am în plus... 70 de ani de literatură română, din aproximativ anul 1938 până în momentul de faţă.
De ce doriţi să cuprindeţi toate volumele într-o singură carte?
Este mai practic şi foarte multă lume nu o are în întregime, cele care au apărut nu au fost foarte bine legate, lipite, am fost puţin nemulţumit, dar acum le adun pe toate şi voi face o carte mare, cu imagini, fotografii.
Ce înseamnă pentru Dumneavoastră, acum, că aproape aţi terminat-o, Istoria literaturii Române?
(zâmbeşte) Ce să însemne? Este... încununarea vieţii şi a carierii mele, este munca mea de o viaţă. Sper să apară o carte frumoasă, perfectă, pentru că nu am încredere în cuvânt, şi cred că va fi o treabă foarte bună.
Realizaţi, sunteţi conştient de valoarea pe care o lăsaţi în urma dumneavoastră?
Aproape că nu... aproape că nu...
De ce?
Pentru că mai am de spus ceva, mai am de scris nişte memorii. Parte din ele le public deja în revista „Oglinda” de la Focşani, mi-a luat atâtea manuscrise că are din ce să aleagă redactorul. Dar, cu timpul, vreau să le adun, practic aceste memorii sunt nişte povestiri la care ţin.
Sunt deja trecut de pragul patriarhalităţii, sunt un... bătrân de viitor, dacă mă pot exprima în felul acesta, paradoxal, şi nu vreau să pierd nimic din toate amintirile şi poveştile pe care le am.
Vorbiţi de această vârstă a Dumneavoastră şi doresc să vă întreb este ceva de care să vă pară rău? Sau să fi vrut să faceţi ceva şi nu aţi făcut?
Aud pe foarte mulţi literaţi sau reliteraţi care înjură literatura, arta cuvântului, urăsc cărţile.
Mă surprinde să aud din ce în ce mai des această expresie „urăsc cărţile”, a spus-o chiar şi Montaigne, marele şi umanistul francez a ajuns să urască cărţile pentru că ele.. i-au răpit toată viaţa. Şi cu mine s-a întâmplat la fel, cărţile aproape mi-au răpit viaţa.
Ce s-a întâmplat, mai exact?
Când eram foarte tânăr, în primul an de facultate, am vrut să mă fac... miliţian. A venit cineva de la Clubul Sportiv „Dina¬mo” unde activam, atletism, lotul de box, şi am fost înştiinţaţi că tre¬buie să ne facem ofiţeri de miliţie, era aşa... cam prin luna... octom¬brie 1951. Le-au dat de mâncare, m-am îmbrăcat şi colonelul se jură că pe la 1 noiembrie (1951) cel mai târziu, nu dă gradul de loco¬tenent-major. Bineînţeles, era o leafă mare, era un trai bun. Aveam alţi colegi din ţară, ciobani, chiar analfabeţi, nu puteau scrie, Dumnezeule, iar noi eram absolvenţi de un liceu foarte bun, liceul vechi cum se spunea, ştiam latină, limbi străine, eram absolvenţi al vechiului sistem liceal. Şi ne sfătuiam să rămânem în miliţie, că vom ajunge cu timpul generali. Şi, într-adevăr, unul dintre colegi, e vorba de generalul Radu Dragnea a ajuns general, şi a avut toată viaţa tot ce şi-a dorit: maşină la scară, ordonanţă, vilă, acum are o frumoasă pensie de nu ştiu câte milioane, este mulţumit. Şi parcă îmi pare rău, pe de o parte. Dar... pe de altă parte, mă gândesc, poate că îmi ratam viaţa. E totuşi un regret, o nostalgie, cum ar fi fost să fi avut un post de miliţian, să comand? Şi totuşi, am băgat de seamă, chiar Dragnea în persoană şi-a făcut ieşirea din box cu mine într-un ultim meci unde ne-am lăsat bătut pentru ca să poată să sărbătorească ieşirea lui din sport. Apoi a ajuns general, dar a fost un analfabet toată viaţa, oare eram şi eu aşa? Nu cred că era bine.
Uite, încă mă îndoiesc, dacă m-aş mai apuca de încă o altă viaţă, cum zic unii, aş apuca pe aceeaşi cale, mi se pare că e drumul cel mai bun pentru mine şi nu regret nimic, am cunoscut oameni deosebiţi, interesanţi, şi altfel... nu te cunoşteam nici pe dumneata, dragă Angela Baciu, ca să îţi fac un compliment, pentru că îl meriţi. Ai înregistrat şi acest lucru? (râde)
Spuneţi că aţi cunoscut oameni interesanţi, de cine aţi fost legat, ce prietenii literare v-au marcat destinul?
Să ştiţi că sunt un singuratic, nu prea am avut prietenii literare, faţă de ceilalţi colegi de breaslă, profesori şi nu numai.
Dacă îmi permiţi o glumă, nu îmi plac petrecerile cu soţii, ca să repet o sintagmă sadoveniană, adică petrecerea timpului prin cârciumi, cafenele. În viaţa mea am citit foarte mult. am fost o maşină de citit. Din cea mai fragedă copilărie, ţăranul mergând cu vitele, aveam mereu la mine o carte de citit, şi acum, oriunde mă duc, iau cu mine cărţi, mai şi primesc, citesc mereu. Mi-a plăcut să aflu şi să cunosc mereu lucruri noi, citesc în limba română, dar şi în celelalte limbi pe care le cunosc.
Prietena cea mai mare a mea este cartea, iar prieteni de acest fel, sunt acei pe care îi numesc eu, scriitori savanţi, de tipul Romulus Vulpescu, este un mare poet, dar şi savant, lingvist şi filolog de anvergură, asemănător cu ieşeanul Luca Piţu.
Îmi place jocul şi filologia burlescă, să mă joc cu cuvintele, îmi place tare mult. Aceştia sunt prietenii mei mari, filologi adevăraţi, fie că sunt în viaţă sau au plecat „dincolo”, citesc cărţile, frumuseţea şi arta cuvântului, iar oamenii...de multe ori este valabilă vorba horaţiană: scriitorii sunt un fel de oameni iritabili, invidioşi, orgolioşi. Toţi au păreri foarte bune despre ei, vor să scrii numai de bine despre ei, m-am săturat de atâtea superlative; am un capitol în Istoria mea în care am şi anumite critici.
Puteţi să-mi exemplificaţi?
Am scris despre Eugen Barbu, superlativ, am ajuns să-l văd pe Manolescu afirmând că totuşi prin Groapa Barbu este (era altă dată duşmanul lui de moarte) cel mai mare romancier din postbelic. Ei bine, pe Eugen Barbu l-am vizitat odată, i-am arătat macheta Istoriei mele, a citit-o, i-a plăcut cum am scris despre D.R. Popescu, îmi place cum începe, cât timp n-a fost Preşedintele Uniunii Scriitorilor despre romancierul D.R. Popescu erau 3-4 recenzii favorabile, iar de 3 luni, de când e preşedintele Uniunii Scriitorilor, a apărut şi o monografie despre el şi vreo 700 de referinţe. Mi-a plăcut, cam asta a citit, pe atunci era o mare duşmănie cu D.R. Popescu.
Mi-am luat cartea înapoi, am mai discutat câte ceva şi aşa îmi închei capitolul despre Eugen Barbu.
În timpul acesta, apare în biroul directorului de la „Informaţia Bucureştiului” d-nul Brezoianu, o persoană frumoasă, brunetă, cu ochi mari, negri, cu cizme foarte înalte, lungi, deasupra genunchiului, cu fustiţă scurtă, s-a aşezat pe genunchii patronului ş au început să vorbească. Eu mi-am luat macheta, am făcut o plecăciune şi am plecat, aşa închei, în sfârşit, capitolul despre Eugen Barbu. Astfel, să se ştie, dacă nu spui măcar o jumătate de „Nu” pe lângă atâtea „Da”-uri”, acele „Da”-uri nu mai au valoare, aşa cum negrul nu are valoare dacă nu stă lângă alb, şi invers. Aceasta este tehnica şi e bine să fie aşa.
În Istoria Dumneavoastră aveţi o „listă” cu cei mai importanţi scriitori? Cine e primul?
I-am aşezat pe fiecare la locul său, fiecare scriitor îşi are locul său în literatură, în ordine tematico-cronologică, pe genuri şi vorbesc mai des de scriitori mai noi, poezia, poeţi, şi am început cu cel mai „bătrân” dintre toţi, care a fost şi primul preşedinte al Uniunii Scriitorilor, Mihai Beniuc, şi am ajuns la Galaţi la… Angela Baciu, şi am continuat cu generaţiile şi mai tinere.
Să înţeleg că această „istorie” se scrie tot timpul? Mereu o veţi completa?
Desigur, o aduc mereu a zi, de aceea eu o numesc o „istorie a literaturii române deschisă”. Am luat adjectivul acesta de la Cimpoi, mi-a plăcut, el vorbeşte mereu deschis în sensul că este deschis spre România, dar „istoria” mea este deschisă pentru că este adevărată şi interminabilă.
Dacă toţi poeţii mari, începând cu Ovidiu, mitropoliţii Dosoftei, Varlaam, până la Dimitrie Cantemir ş.a., aceştia sunt subiecte clare, închise, inclusiv marele Mihai Eminescu, iată noi suntem acum la coada mersului, şi foarte mult să nu se uite rolul istoriei, să nu se aştearnă uitarea.
Pot să îţi spun acum că am scris şi despre dumneata, doamnă Angela Baciu, câteva rânduri, nu foarte multe, dar sunt consistente, vă asigur, şi doresc să vă felicit şi pentru interviurile pe care le faceţi, căci aşa adunaţi toate memoriile, poveştile ce n-au voie să fie uitate. Deci, ceea ce am scris este consistent, vă asigur, vorba lui Salvador Dali.
Ce amintiri vă leagă de marele Salvador Dali?
Am avut ocazia de a avea o conversaţie extrem de interesantă cu Salvador Dali, pe care nu am uitat-o.
Cum îl puteţi descrie, pe scurt, pe Salvador Dali?
Într-un cuvânt? extravagant, aşa l-aş defini, Salvador Dali era un extravagant în primul rând pentru că atunci când l-am cunoscut era îmbrăcat neobişnuit în... costum de epocă, cu veston de catifea, cu horbodă la încheieturi, cu ciorapi albi, cu pantofi de lac, cu toc înalt şi cu cataramă de argint, cu pălărie mare, de epocă.
Nu voi uita niciodată. Atunci se pregătea un mare spectacol, care se dădea a doua zi de Crăciun, la Opera Franceză din Paris (era prin... 1972) şi Dali era întrebat: „Se spune despre Dumneavoastră că sunteţi un om genial, e adevărat?”.
Şi Dali a răspuns: „Sigur că e adevărat. Dar, în afară de vreo 300 de tâmpiţi de pe glob, toată lumea zice că sunt genial”. Şi partenerul de dialog îi răspunde: „Dacă toată lumea zice că sunteţi genial, emiteţi acum, pe loc, o idee genială”. Şi Salvador Dali răspunde: „Toată arta plastică, inclusiv acest superb Sagal care este pe bolta Operei din Paris sunt rahat, mizerii, inclusiv opera mea, valabil este numai Delasches şi Trahano.
Cine-i Trahano? Traian.
Cel care a ridicat Monumentul de la Adamclisi, care este a doua mare operă clasică din lume, afară de Delasches”.
Am fost atât de iritat şi curios în acelaşi timp de ce a vorbit, că l-am aşteptat la ieşire, m-am recomandat, i-am spus că sunt român, că vin din România, s-a bucurat şi l-am întrebat despre monumentul de la Adamclisi. Şi mi-a răspuns că a fost ridicat de Tranano (pe spaniolă), chiar dacă pare subiectiv. Ţinea foarte mult la părerea lui.
Asta spun şi eu, pentru că sunt concetăţean cu Trahano, el a fost spaniol, ştiţi foarte bine, s-a născut în localitatea Italo şi ne despărţea casele doar de un gard, cred că toţi suntem din anumite puncte de vedere, subiectivi.
Revenind la Istoria Dumneavoastră, de la G. Călinescu încoace a mai scris cineva o asemenea istorie?
De la Călinescu n-a mai apărut o „istorie” de la origini şi până în prezent, unii îmi spun de ce nu am început de la Călinescu încoace, cum a fost Alex Ştefănescu şi tot nu e completă, lumea tot nu-i mulţumită.
Dar, nu puteam să fac legătura, sudura, că eu nu am stilul lui Călinescu să mă potrivesc, şi trebuia să o iau de la zero.
Vă ajută cineva la lucru? Aveţi vreun sprijin?
Nu, cine să mă ajute? Nu colaborez la reviste (dau foarte rar texte), nu îmi pierd timpul cu amicii, nu îmi place să mă risipesc, aş simţi că trăiesc degeaba dacă nu muncesc.
Dacă nu scriu.
Astăzi veţi susţine un seminar împreună cu domnul Radu Cârneci pe tema anului francofoniei. Ce trebuie să ştim despre francofonie?
Voi vorbi la seminar despre împrejurarea că limba română literară are în ţesătura ei principală foarte multă francofonie. Mă refer la limba română literară, aceea pe care o vorbim, noi, intelectualii. Are în ea nervul limbii franceze, care s-a insinuat începând cu epoca fanariotă, sfârşitul sec. XV, în tot sec. XIX şi până la jumătatea sec. XX, până a apărut anglofonia.
Structura gramaticală şi mai ales lexicul este fundamental francez, până într-atât încât germaniştii de mare clasă, mă gândesc acum la marele Eminescu, care a tradus excelent Kant, mă gândesc la Blaga, care a constituit un sistem filosofic.
Şi Eminescu, şi Blaga sunt de formaţie germană.
Sigur, dar, ei nu pot manevra conceptele filosofice împrumutate de la romanticii germani în limba germană, e o incompatibilitate fonetico-morfologică, între germană şi română. Şi Blaga, şi Eminescu folosind dicţionarele când traduceau din germană, recurgeau la franceză, pentru că nu se potriveşte, suntem o limbă romanică.
Aceasta este principala importanţă a francofoniei. Lăsând la o parte contribuţiile marilor Cioran, Ionesco, cei din exil, până la Mircea Iorgulescu, să nu uităm importanţa traducerilor. Părerea mea este: conceptele filosofice nu le găsim în conceptele romanticilor germani de la Hegel, Schopenhauer, de la Nietzsch, le înţeleg, le înglobăm, dar le utilizăm prin vehiculul lexicografic francez. Aceasta este o altă latură importantă a francofoniei. Fran¬co¬fonia, orice s-ar spune, continuă la nivelele înalte, intelectuale.
Şi este bine? Este un serviciu adus limbii literare?
Desigur că da, literaturii române şi mai ales limbii literare de elită. Francofonia este un lucru de substanţă. Ea trece prin latină, italiană, vrând-nevrând, franconizăm, este un fenomen.
Vorbim despre froncofoni şi francofonie, şi totuşi lite¬ra¬tura română nu trece dincolo de graniţe, nu este cunoscută, este adevărat?
Aveţi perfectă dreptate, D-na Angela Baciu, nu trece, din cauză că, am luat moda anglo-americană de a dispreţui frumuseţea artei cuvântului.
De a dispreţui arta şi valoarea, în general.
Da, aşa este, de a urî tot ce este frumos, dar sper că interesul pentru poezie, proză, teatru, arta cuvântului, va reînvia.
Dar trăim într-o eră a calculatoarelor, a mass-mediei violente.
Calculatoarele, televiziunea, mass-media chiar telefoa¬nele mobile, ucid, ne fură cu totul. Nu este normal. Anglofonia nu duce la cultură adâncă; nu întâmplător Cioran sau Ionesco au avut succese mari în cadrul literaturii franceze şi au fost atât de cunoscuţi, pentru că este o legătură strânsă între limba franceză şi română care urcă până în latină.
Care sunt motivele pentru care nu suntem şi noi cunoscuţi în lume?
E simplu, s-a diminuat învăţarea limbii franceze în şcoală şi s-a intensificat învăţarea limbii engleze în oală; de exemplu, nepotul meu poate citi „Harry Poter” foarte uşor, dar nu poate citi Shakespeare. Anglofonia nu este atât de permisivă pentru arta cuvântului. Şi câteva infiltraţii anglofone au produs poezie, desigur, dar e prea puţin.
Câteva exemple?
O găsim la Cărtărescu, la prietenul George Stanca şi la alţii, dar poezia adevărată îşi are rădăcini latine romanice.
S-a spus că limba română este mama limbii latine şi bu¬nica limbii franceze, nu este adevărat, dar este o familie, incom¬patibile cu engleza.
De ce se spune despre România că este o ţară fără noroc?
(râde) De ce? Pentru că suntem o ţară de tranzit, tranzit în timp, în spaţiu, şi mereu suntem în... tranziţie.
În timpul fanariot eram în tranziţie, până am ajuns la paşoptism.
Apoi şi paşoptismul a fost o tranziţie. Trecerea de la Cuza la regalitate a fost tot tranziţie. De la regalitate la republică altă tranziţie. Adică numai instabilitatea durează la noi.
Acum năravul manolismului (de la Meşterul Manole) zidim ceva azi şi mâine dărâmăm. Nu punem piatră peste piatră, suntem nestatornici. Din cauză că suntem tranzitorii, tot timpul şi în spaţiu, pentru că şoselele mari din Europa de Est şi Europa de Vest trec prin România, ne calcă în picioare. Cei din U.E. ne reproşează, de exemplu, că nu avem şosele.
În timp a fost la fel, am ţinut cu nemţii, cu ruşii, acum ţinem cu America, alianţele noastre sunt instabile. Toţi ne vorbesc de râu, pentru că nu punem piatră peste piatră, pentru că nu avem o politică stabilă.
Cred că ne domină şi... cleptocraţia, se fură, tot timpul se fură.
Ce părere aveţi despre schimbările gramaticale?
Îmi aduc aminte de dezbaterile despre cum scriem cu „î” din „a” sau „î” din „i” la Academie.
Ruşii, spuneau să scriem cu „I”; au fost fel şi fel de schimbări, iată şi aici suntem nestatornici.
Scriitorul este nestatornic?
(zâmbeşte) Scriitorul este foarte nestatornic. Nina Cassian a debutat sub semnul marelui poet Ion Barbu, i-a fost amică, se admirau reciproc, a scris un volum de versuri foarte barbiene, la scara 1/1.
Când a apărut realismul-socialist agresiv, a declarat în „Flacăra”, scriu în Istoria mea, s-a dezis de barbism. Şi a început să scrie de „Livezeni-Bumbeşti”, de hei-rupuri.
De fapt, oportunismul, acesta ne-a omorât. Aşa apărem în ochii lumii, ca popor nestatornic.
Vremurile se vor schimba?
Eu nu cred, după atâta îndelungă observare a istoriei române pe viu, văzând tot destinul poporului, nu cred că se va schimba ceva.
Dar destinul scriitorului român?
Cel mai mult contează talentul, cinstea, francheţea, fru¬museţea, cultul frumosului, binele, adevărul.
Nu sunt adeptul fru¬mo¬sului pentru frumos, artă pentru artă, pentru că să ştii, „arta pentru artă” a murit odată cu Maiorescu, de la Malraux încoace şi Sartre, şi Camil Petrescu care spunea, „nu artă pentru artă, ci artă pentru adevăr”, acum identificăm adevărul cu binele şi frumosul.
…Tot ceea ce este frumos şi adevărat şi bun. Vezi un om frumos, dar mai târziu prin ceea ce facem nu ţi se mai pare frumos şi e păcat. Aceasta este părerea mea, cred în frumos, adevăr, în arta cuvântului, în cărţi.
Mă regăsesc în cele spuse de Miron Costin, „citiţi cărţile, că nu este alta mai frumoasă şi mai de folos zăbavnic decât cititul cărţilor”. Cred în acest lucru cu mare tărie.
Domule Ion Rotaru, ne apropiem de sfârşitul dialogului nostru, care aţi dori să fie ultimul cuvânt, ultimul gând?
…Sunteţi o persoană deosebită şi... frumoasă, doamna Angela Baciu…
Aceste vorbe le-am auzit, desigur, în franceză de la Charles de Gaule adresate frumoasei actriţe Brigitte Bardot, pe care a primit-o în vizită cu mare onoare, acest lucru doresc să vi-1 spun şi eu din toată inima....din toata inima...
Vă mulţumesc foarte mult. !
(mai 2006, Slatina),
interviu realizat de ANGELA BACIU
si despre cum a fost la Joia de Poveste, editia
foto 1: Angela Baciu alaturi de adolescentii prezenti si echipa din libraria Humanitas
foto 2: Angela Baciu, Andreea Ignat si adolescentii de la clasa de teatru CCSG
foto 3: Angela Baciu si Andreea Ignat
foto 4: afisul evenimentului in vitrina librariei Humanitas
foto 5: imagine din eveniment
In frumosul spatiu din Cafeneaua Humanitas Galati (unde va invit de cate ori doriti sa rasfoiti o carte buna, un album si un ceai fierbinte) ne-am adunat in aceasta saptamana pentru o noua Joie de Poveste. De data aceasta am facut proiectul (in colaborare cu Libraria Humanitas, fireste) cu clasa de teatru si Ansamblul "Estrada Copiilor" de la Casa de Cultura a Sindicatelor Galati condusi de instructor/solist Andreea Ignat.
Nu pot sa va spun ce mirati am fost cat de talentati sunt copiii nostri. Mai intai s-au familiarizat cu locul, au invatat cum sa se comporte intr-o librarie/cafenea, cum sa gaseasca si sa profite de ofertele promotionale la carti (si-au cumparat imediat carti de proza, versuri, povesti pentru copii; cineva a cumparat si versurile Norei Iuga!). Incet-incet copiii s-au relaxat in fata unei cesti cu ceai si am inceput sa vorbim despre carte versus calculator, despre valoare si kitsch, despre cate si mai cate... A urmat un exercitiu de imaginatie: in baza unor cuvinte luate la intamplare "s-au jucat" si au scris poezii, poeme in proza, haik-uuri si adevarate pagini de jurnal. Am vorbit si despre marii nostru scriitori (editia i-a fost dedicata lui I.L.Caragiale) iar micii artisti de la clasa de teatru au pregatit si o sceneta hazlie.
A urmat o simulare: si-au imaginat ca sunt jurnalisti si au pus intrebari celor prezenti in librarie (cumparatorilor): ce carte cumpara, de ce intra intr-o librarie, daca iubesc cuvantul si cartea si multe altele. Oamenii au fost extrem de prietenosi si deschisi dialogului. Au cunoscut astfel si o doamna incantatoare - o fosta profesoara care le-a vorbit despre...literatura rusa. Echipa din librarie a fost foarte prietenoasa si ea, i-a ajutat pe copii sa isi gaseasca carti, le-a prezentat promotiile, le-a vorbit despre Humanitas, au acceptat sa se fotografieze cu noi.
Si, iata ce a iesit!!!va invit sa vedeti fotografiiile...
iar pana la urmatoarea editie "Joia de Poveste" va urez
tuturor o... toamna minunata!
miercuri, 7 septembrie 2011
“ADOLESCENTUL DE AZI INTRE CARTE SI KITSCH”
LIBRARIA HUMANITAS GALATI
in colaborare cu:
• CENACLUL ,ION CHIRIC”
• ,Atelierele de creatie ale poetei Angela Baciu”
Va invita joi, 8 septembrie, de la ora 14.30 la o noua editie:
,JOIA DE POVESTE”
in cafeneaua Librariei Humanitas
purtand titlul:
“ADOLESCENTUL DE AZI INTRE CARTE SI KITSCH”
• proiectul este coordonat de Angela Baciu si Andreea Ignat
ce cuprinde acest proiect educational ?
- un schimb cultural intre C.C.Sind.Gl si Libraria Humanitas: prezentare librarie, promotii cartii
- cum ne comportam intr-o librarie? de ce intram intr-o librarie?
- mai citim astazi? ce?
- timpul liber: carte versus calculator
- ne atrage literatura?
- sa ne cunoastem scriitorii: astazi I.L.Caragiale
- pe viitor ai vrea sa lucrezi intr-o librarie sau chiar sa ai propria ta librarie? de ce?
- sondaj: parerea tinerilor despre carte si librarii – fara frontiere, fara inhibitii
- ce carte ai citit ultima oara?
Participa: elevi cursanti de la C.C.Sind.Gl
Varsta: cls. VI – VIII, IX – X
• evenimentul se va incheia cu un spectacol de teatru:
sceneta Caldura mare de I.L.Caragiale
distributie: Andreea Dumitrescu, Aida Stoica,
prezinta: Andreea Ion – clasa de teatru C.C.Sind.Gl
Va asteptam la Libraria Humanitas din:
Str.Domneasca, Nr.45 – Galati
(afis realizat de ,adquest image”)
ceaiul din partea casei!!!
luni, 5 septembrie 2011
Antologia PRIX LITTERAIRES PREMIOS LITERARIOS NAJI NAAMAN’S
A aparut antologia
“PRIX LITTERAIRES PREMIOS LITERARIOS NAJI NAAMAN’S
- LITERARY PRIZEZ”, editia din august 2011
Ediata de FCG FONDATION NAJI NAAMAN – pour la culture gratuite, Liban.
Antologia este publicata in editie de lux, cu o grafica de exceptie, textele fiind scrise in limbile franceza, engleza, araba, turca, s.a.
Din Romania, sunt prezenti in antologie scriitorii: Angela BACIU, Carolina ILICA, Carmen CORTEZ, Florentina STANCIU, Ioan Radu VACARESCU, Niculina OPREA si Paul-Ersilian ROSCA.
Ceilalti autori (din toata lumea): Ahmed HAFDI, Alexandar BALJAK, Alexandar COTRIC, Amar BOUKHROUFA, Arlette HOMS, Celine DAWALIBI, Denis-Martin CHABOT, DIABLO (ZHANG ZHI), Fabrizio CARAMAGNA, Gilbert MARQUES, Goran MRAKIC, Inaxio GOLDARACENA, Josiane Michael Kouagheu CHEMOU, Kacem LOUBAY, Lama NASSER, Mesut SENOL, Mieczyslaw KOZLOWSKI, Nicole BARRIERE, Noor Soogy-BHAT, Ralda KARAM si Tony REBECCHI
Antologia a fost publicata in urma Premiilor decernate de MAISON NAAMAN POUR LA CULTURE, Liban, 2011
duminică, 4 septembrie 2011
Ne vedem pe 6 septembrie incepand cu ora 10.30
Daca e soare, ne gasiti afara pe platforma, daca ploua, in institutie la et.1
Ce facem acolo? asa cum v-am promis "ateliere lucrative" pe viu.
Micii artisti de la Fundatiile "Impreuna" si "Inima de copil" vor pregati pentru voi surprize,
veniti sa ii vedeti; toate obiectele lucrate de ei pot fi cumparate.
Nu uitati: acest eveniment este unul caritabil!!!
Cu banii stransi copiii isi pot cumpara cele necesare inceperii anului scolar.
Veniti sa le fim aproape!!!
joi, 1 septembrie 2011
Spectacolul DIMINETI CU ARTE a ajuns la sufletul copiilor ...dar si a publicului...
foto 2: andreea ignat, angela baciu, lidia ghenea
http://casasindgalati.blogspot.com/