Sunt aici

"Sunt aici cu toate gândurile mele

Şi coastele pe dos nici eu nu ştiu cum

De am rătăcit atâtea nopţi fără nume fără aer

Zgomotele se aud atât de puternic în spatele pereţilor

Şi nu pot dormi - iubirea e cea mai hâtră pânză - din nou acelaşi gust de absint ... "



("Absintheria din oraşul vechi") - Angela Baciu



luni, 15 noiembrie 2010

La Palatul Mogosoaia ...

e toamna atat de frumoasa, nu se putea sa nu ma bucur de zile atat de minunate, de soarele atat de prietenos, cerul limpede, natura atat de vesela si colorata...pasii m-au purtat intr-un loc drag mie, atat de drag, la Palatul Mogosoaia.
atat de mult am asteptat aceasta zi, pietrele ascultau pasii mei, trandafirii erau infloriti, peste tot vedeai numai flori, aramiul frunzelor imbracau palatul, iar lacul atat de linistit parca spunea o poveste, aceeasi poveste...








e toamna la Mogosoaia - 2010, Bucuresti
(foto realizate de iulia & doru leu)

Festivalul "Zile si Nopti de Teatru la Braila" 2010

Si in acest an va invit la Festivalul “Zile şi Nopţi de Teatru la Brăila”,
ma bucur din toata inima sa vad din nou echipa teatrului, ii felicit de pe acum atat pe actori, regizori, staff, conducere, si toti cei din spatele cortinei pentru toata implicarea si munca lor, invit pe toti iubitorii de teatru si nu numai, sa vedem spectacole bune si sa ne aplaudam marile talente si valori.
Pentru cei ce doresc sa stie, postez programul festivalului, iar pentru mai multe amanunte intrati pe site-ul Teatrului "Maria Filotti",
felicitari organizatorilor si mult succes in festival.
http://www.tmf.ro/?q=ro/home

PROGRAM FESTIVAL

Festivalul “Zile şi Nopţi de Teatru la Brăila”, ediţia 2010

Duminică 21 noiembrie Sala Mare ora 18.00

Deshiderea Oficială a Festivalului
Ora 19.00 Teatrul “Maria Filotti” Brăila
Peer Gynt după Henrik Ibsen, Regia: Vlad Cristache
Clubul Festivalului ora 21.00
Proiecţii video

Luni 22 noiembrieSala Mare ora 19.00

Teatrul Valah Giurgiu D'ale carnavalului de I.L. Caragiale, Regia: Dan Tudor

Sala Studio ora 17.00
UNATC Bucureşti

Ţara lui Gufi după Matei Vişniec, Regia: Decebal Marin

Clubul Festivalului ora 21.00
Concert Emeric Imre


Marţi 23 noiembrieSala Mare ora 19.00

Teatrul „Andrei Mureşanu” Sf. Gheorghe

Casanova Regia și scenografia: M.C. Ranin

Sala Studio ora 17.00

Teatrul Valah Giurgiu

Feeling de Dan Moţoc, Regia: Dan Tudor

Sala de conferinţe ora 16.00
Concert de pian

Clubul Festivalului ora 21.00
Proiecţii video

Miercuri 24 noiembrie Sala Mare ora 20.00 Teatrul „Tineretului” Piatra Neamţ

Herr Paul de Tankred Dorst Regia: Radu Afrim

Sala Studio ora 17.00
Teatrul de Păpuşi „Prichindel” Alba Iulia

Universul din lanterna magică Regia: Radu Dinulescu

Sala de Conferinţe ora 15.00

Concert de canto vocal

Clubul Festivalului ora 21.00
Recital Tic Petroşel & Marlene Hristea


Joi 25 noiembrie Sala Mare ora 19.00 Teatrul „Fani Tardini” Galati

Afacerea Protar (Ultima oră) de Mihail Sebastian, Regia: George Motoi

Sala Studio ora 17.00

Teatrul „Tineretului” Piatra Neamţ OO! Regia: Alexandru Dabija
Clubul Understage ora 21.00
Visul unei nopţi de gală Un spectacol cu Alin Florea

regia Radu Nichifor, pe muzica şi textul lui Cornel Cristei

Sala de Conferinţe ora 15.00 Concert de vioară

Clubul Festivalului ora 21.00
Proiecţii video


Vineri 26 noiembrie

Sala Mare ora 19.00
Teatrul Municipal Baia Mare

Minunata lume nebună Regia: Răzvan Mureşan

Sala Studio ora 17.00

Teatrul Shumen din Bulgaria (spectacol supratitrat în limba română)
Tears and spaghetti de Eduardo de Filippo

Sala de Conferinţe ora 15.00
Concert de pian
Clubul Festivalului ora 21.00
Seară bulgărească

Recital Raul Cârstea, Nicolae Constantin

Sâmbată 27 noiembrie

Sala Mare ora 19.00
Teatrul „Toma Caragiu” din Ploieşti

Take Ianke si Cadâr de Victor Ioan Popa Regia: Lucian Sabados

Sala Studio ora 17.00
Teatrul Muzical „Nae Leonard” Galaţi

Firfirică, comedie muzicală de V.Vasilache şi N.Mantu

Clubul Festivalului ora 21.00

Duminică 28 noiembrieSala Mare ora 20.00 Sufletul. Puncte de veghere după "Eine Heikle Sache, die Seele" de Dimitre Dinev

Regia: Radu Afrim

Sala Studio ora 18.00 PREMIERĂ

Teatrul “Maria Filotti” din Brăila
Lecţia de Eugene Ionesco Regia: Ciprian Nicolăiasa


Distributie: Ciprian Nicolăiasa, Flori Popa, Silvia Tariq

Clubul Festivalului ora 21.00
Final de festival

vineri, 12 noiembrie 2010

INIMI PENTRU ANDREEA - spectacol caritabil


COMUNICAT:
LICEUL DE ARTA “DIMITRIE CUCLIN” GALATI

Va invita in ziua de marti 16 noiembrie, ora 19:00

la Teatrul Muzical “Nae Leonard” sa vizionati un spectacol extraordinar cu scop caritabil intitulat:


“INIMI PENTRU ANDREEA”

Programul va include:

- prezentarea unui film special

- poezie, muzica – clasica, folk, populara, rock alternative s.a., dans – street dance, dans sportiv si contemporan, teatru - cu trupa “D’arte” – “D-ale lui Caragiale”- prof.coordonator Ilie Elena

- in program vor participa “Stance Crew” si alte surprize

- pe tot parcursul evenimentului va avea loc si o expozitie speciala cu lucrari ale elevilor dedicate tinerei eleve pentru care se organizeaza acest moment caritabil - Andreea Mihalcea

- invitat special al serii: Angela BACIU – scriitor, promotor cultural - ce va sustine un recital poetic si va vorbi despre publicarea unei plachete de versuri a Andreei intitulata "Versuri din inima pentru tine" ce se afla deja sub tipar
Prezentatorii spectacolului si intreaga echipa organizatorica va asteapta la eveniment.

Pretul biletului: numai 7 lei,
veniti cat mai multi prieteni s-o sprijiniti pe Andreea Mihalcea sa aiba o inima sanatoasa !!!

http://www.youtube.com/watch?v=SE9KhBscxOg

"Serile de Poezie de pe Strada Balcescu III"


Comunicat:
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA - filiala IASI
Libraria "LUMINA" - Galati
"dialogurile poetei Angela Baciu"

va invita marti 16 noiembrie 2010, ora 15.15 la evenimentul cultural

"SERILE DE POEZIE DE PE STRADA BALCESCU III"
Invitat de onoare: scriitorul GHEORGHE NEAGU
- redactor sef revista "Oglinda literara" Focsani

In cadrul evenimentului vor participa cu un program artistic si vor citi din creatiile proprii si elevi
- de la Liceul de Arta "D.Cuclin" - prof.coordonator Ilie Elena
- de la Colegiul "M.Kogalniceanu" - prof.coordonator poeta Vali Craciun

Gazda primitoare: Libraria "Lumina" Galati & d-na Costina Musat

Fondator/moderator eveniment: Angela BACIU - scriitor

Va asteptam la un ceai fierbinte si autografe din partea invitatului, intrarea este libera!

"Scriitori si reviste literare la...Kogalniceanu"




Comunicat:
COLEGIUL "M.KOGALNICEANU" GALATI
CENACLU LITERAR "CUVINTE"
"dialogurile poetei angela baciu"

va invita marti 16 noiembrie 2010, ora 13.40
la o noua intalnire de literatura, suflet si prietenie

"SCRIITORI SI REVISTE LITERARE LA...KOGALNICEANU"

moderator/organizator proiect: profesor Vali Craciun & cenaclu literar "Cuvinte"

invitati speciali:
* GHEORGHE NEAGU - scriitor, redactor sef revista "Oglinda literara" Focsani
* ANGELA BACIU - poet, publicist
vor lectura din creatiile proprii elevii colegiului, va asteptam!

fotografii "Serile de Poezie de pe Strada Balcescu"

clipe de neuitat !
a doua intalnire a "Serilor de Poezie de pe Strada Balcescu"
in imagine: d-na Duma, Dionisie DUMA - poet, Angela BACIU - poet si Ilie ELENA - profesor Liceul de Arta "D.Cuclin"

- in imagine grup: in centru: Angela BACIU - poet, Dionisie DUMA, poet, Alina Beatrice CHESCA - poet, elevi de la Liceul de Arta "D.Cuclcin"
9 noiembrie 2010, ora 16 "Serile de Poezie de pe Strada Balcescu II"
***

- intalnire cu cenaclul literar "Cuvinte" Colegiul "M.Kogalniceanu"
in imagine: Angela BACIU - poeta, Dionisie DUMA - poet, d-na DUMA (sotia) si Vali CRACIUN - poeta, organizator eveniment "Poezie la...Kogalniceanu"

9 noiembrie 2010, ora 15, Colegiul "M.Kogalniceanu", Galati

***
- prima intalnire de la "Serile de Poezie de pe Strada Balcescu"
in imagine: Andrei VELEA - poet, Valeriu VALEGVI - poet, Angela BACIU - poet, fondator proiect, Costina MUSAT - reprezentant libraria "Lumina",d-na VELEA - sotia lui Andrei VELEA si Vali CRACIUN - poeta
2 noiembrie 2010, Galati

miercuri, 10 noiembrie 2010

Expozitie "Regina Maria si Balcik"




Comunicat :
BIBLIOTECA « V.A.URECHIA » GALATI

CASA DE CULTURA A SINDICATELOR GALATI

CONSILIUL JUDETEAN GALATI

Organizeaza expozitia de fotografie si carte documentara intitulata:

"REGINA MARIA SI BALCIK"

- 135 de ani de la nasterea Reginei Maria -


Majestatea Sa Maria, Regină a României, Principesă a Romaniei, Principesă de Edinburg și de Saxa Coburg și Gotha a trait in perioada: 29 octombrie 1875, Eastwell Park , Kent , Anglia — d. 18 iulie 1938, Sinaia, Regatul României.

Născută Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg și Gotha, a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, consoarta regelui Ferdinand I și regină a României; a fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

Asa cum se stie, Regina Maria a fost foarte iubita de popor, spunandu-i –se "Mama răniților", "Regina-soldat", pentru atitudinea ei puternica, de eroina din timpul Primului Război Mondial, când, alături de elegantele doamnele de la curte, a lucrat direct pe front în spitale de campanie, a fost alaturi de bolnavi si de raniti și a coordonat activitatea unei fundații de caritate, lasand in urma sa atat de multe lucruri frumoase.

Expozitia va fi deschisa in data de 10 noiembrie 2010, ora 12.30 in cadrul "Zilelor Bibliotecii V.A.Urechia"

la et.1, Casa de Cultura a Sindicatelor Galati, filiala « C.Negri » Biblioteca « V.A.Urechia » ,

perioada de vizitare: 10 - 30 noiembrie 2010, intrarea este libera.

In expozitie veti putea vedea:

- carti din arhiva blibliotecii:

- Boris Craciun - "Regii si Reginele Romaniei: O istorie ilustrata a Casei Regale"

- Voicu Iulian - "Regalitatea - o pagina din istoria Romaniei"

- Guy de Cars - "Inimoasele regine ale Romaniei"

- Gilles Duguay - "Regina Maria si Joe Boyle - o prietenie de suflet"

- Hannah Pakula - "Ultima romantica - Viata Reginei Maria a Romaniei"

- Guy Gauthier - "Missy - Regina Romaniei"

- Ion Mamina - "Regalitatea in Romania 1866 - 1947"

- Maria, Regina Romaniei - "Povestea vietii mele"

- "Familia Regala din Romania"

- "Mihai al Romaniei - o perspectiva in imagini a vietii Majestatii Sale si a istoriei Familiei Regale a Romaniei"

- fotografii din albume - arhiva bibliotecii

- fotografii: sursa internet

Coordonatorii acestui proiect :
prof.Ilie Zanfir - dir.Biblioteca "V.A.Urechia", Angela Baciu - scriitor, cons.cultural C.C.Sind.Gl si intregul colectiv de la Filiala « C.Negri » condus de d-na Lucica Veliche.
Expozitia a fost realizata si in colaborare cu artistul decorator Constance Vintila.
Va asteptam !


"Testamentul Reginei Maria "


"Cand veti ceti aceste slove, eu voiu fi trecut pragul tacerii vesnice"


Tarii mele si Poporului meu,

Cand veti ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care ramane pentru noi o mare taina. Si totusi, din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as dori ca vocea mea sa te mai ajunga inca odata, chiar de dincolo de linistea mormantului.
Abia implinisem 17 ani, cand am venit la tine; eram tanara si nestiutoare, insa foarte mandra de tara mea de bastina, si am imbratisat o noua nationalitate m'am straduit sa devin o buna Romanca. La inceput n'a fost usor. Eram straina, intr'o tara straina, singura intre straini. Dar prea putini sunt aceia cari se reculeg sa cugete cat de greu este calea, pe care o Principesa straina trebuie s'o parcurga ca sa devie una cu noua tara in care a fost chemata. Am devenit a voastra prin bucurie si prin durere. Privind inapoi e greu de spus ce a fost mai mare: bucuria ori durerea ? - cred ca bucuria a fost mai mare, dar mai lunga a fost durerea.
Nimeni nu e judecat pe drept cat traieste: abia dupa moarte este pomenit sau dat uitarii. Poate de mine va veti aminti deoarece v'am iubit cu toata puterea inimei mele si dragostea mea a fost puternica, plina de avant: mai tarziu a devenit rabdatoare, foarte rabdatoare.
Mi-a fost dat sa traiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restriste si vremuri de mari indepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat sa-ti fiu calauza, sa-ti fiu inspiratoare, sa fiu aceia care a pastrat flacara vie, aceia care a devenit centrul de indarjire in zilele cele mai negre.
Aceasta ti-o pot spune astazi caci nu mai sunt in viata. In acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag; m'ai numit "Mama tuturor"si as vrea sa raman in amintirea ta aceia care putea totdeauna sa fie gasita in clipele de durere sau pericol. A venit mai tarziu o vreme cand m'ati negat, dar aceasta este soarta mamelor, am primit aceasta, si v'am iubit mai departe, cu toate ca nu va puteam ajuta asa de mult ca in zilele cand credeati in mine. Dar aceasta e uitata.
Atat timp am fost in mijlocul tau, incat mi se pare, abia cu putinta ca trebuie sa te parasesc; totusi, orice om ajunge la capatul drumului sau.
Eu am ajuns la capatul drumului meu. Dar inainte de a tacea pentru vesnicie vreau sa-mi ridic, pentru ultima data, mainile pentru o binecuvantare.
Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara, care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate. Frumoasa tara pe care am vazut-o intregita, a carei soarta mi-a fost ingaduit sa o vad implinita. Fii tu vesnic imbelsugata, fii tu mare si plina de cinste, sa stai vesnic falnica printre natiuni, sa fii cinstita, iubita si priceputa.
Am credinta ca v'am priceput: n'am judecat, am iubit...
Niciodata nu mi-au placut formele si formulele, nu prea luam uneori seama la cuvintele ce le rosteam. Am iubit adevarul si am visat sa traiesc in lumina soarelui, insa fiecare traieste cum poate nu cum ar dori. Dar cand iti vei aminti de mine, Poporul meu, gandeste-te ca la una care a indragit viata si frumusetea, care a fost prea cinstita ca sa fie cu bagare de seama, prea miloasa sa fie invingatoare, prea iubitoare ca sa judece.
N'am nici o avutie sa va las, ceiace cu atata marinimie mi-ati daruit am cheltuit intre voi: am infrumusetat acele locuri unde mi-a fost dat sa traiesc. Daca toate cele frumoase iti vor aminti de mine atunci voi fi indeplin rasplatita de dragostea ce ti-am daruit-o, fiindca frumosul mi-a fost un crez.
Am redesteptat la o viata noua micul castel parasit de la Bran, dar Tenha-Juva a fost locul cel infaptuit, acolo mi-a fost dat sa fac din vis adevar, si fiindca aceasta a insemnat pentru mine mai mult decat asi putea talmaci vreodata, am cerut fiului meu Regele Carol II ca inima mea sa fie adusa si asezata la Stella Maris, biserica ce am cladit-o la marginea marii.
Cu trupul voi odihni la Curtea de Arges langa iubitul meu sot Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea sa fie asezata sub lespezile bisericii ce am cladit-o. In decursul unei lungi vieti atatia au venit la inima mea incat moarta chiar, asi dori sa mai poata veni la ea dealungul potecii cu crini ce mi-a fost mandria si bucuria. Vreau sa odihnesc acolo in mijlocul frumusetilor faurite de mine, in mijlocul florilor ce le-am sadit. Si cum acolo se gaseste inima mea eu nu vreau sa fie un loc de jale ci dinpotriva de pace si de farmec cum a fost cand eram in viata. Incredintez copiii mei, inimei Poporului meu, fiind muritori pot gresi, dar inimile lor calde asa cum a fost a mea: iubiti-i si fiti folositori unui#B3A49C altuia caci asa trebuie sa fie.
Si acum va zic ramas bun pe veci: de acum inainte nu va voi putea trimite nici un semn: dar mai presus de toate aminteste-ti, Poporul meu, ca te-am iubit si ca te binecuvantez cu ultima mea suflare.
Necunoscand vremea ce-mi este harazita pe pamant hotarasc prin acest testament ultimele mele vointe. Binecuvantez Tara, pe copiii si nepotiii mei. Rog pe copii mei sa nu uite niciodata ca increderea in Dumnezeu este o calauza in fericire si mangaere in suferinta. Ii rog sa fie uniti, sa sustie Tara si sa se sustie intre ei. Ii mai rog sa se supuie fara discordii ultimelor mele vointe.
Iubirea mea de Mama pentru ei, este aceiasi si daca dispun de partea disponibila numai in favoarea unuia din ei, este numai pentru ca este mai lipsit de nevoile vietii.
M.S. Regelui Carol II
Proprietatile mele din Balcic, Tenka-Juvah, Mavi-Dalga, impreuna cu Castelul, toate celelalte cladiri si Biserica Stella Maris, cladite din mijloacele mele proprii, conform conceptiei mele de arta si frumos, intr'un cuvant, tot ce se afla la Balcic, fara nici o exceptie, le las Fiului meu Carol, Regele Romaniei, cu sarcina ca el sa plateasca si sa completeze celorlalti patru mostenitori ai mei partile in rezervare.
In virtutea Testamentului sotului meu Regele Ferdinand, mobilele de la Palatul Cotroceni si cele din Pelisor de la Sinaia sunt proprietatea mea. Deasemenea in virtutea aceluias testament, am uzufructul pana in 1939 asupra mosiei Sinaia - Predeal si asupra caselor si cladirilor mentionate acolo. Aceste drepturi mi-au fost recunoscute si consfintite prin actul de partaj intervenit intre toti copiii nostri, mostenitori ai Regelui Ferdinand, si semnat de fiecare din ei. La aceste drepturi nu am renuntat: ele intra deci in avutul meu si urmeaza sa fie cuprinse la imparteala.
Legate
Rog pe fiul meu Carol ca din suma ce reprezinta uzufructul, sa plateasca mai intaiu urmatoarele legate:
SOCIETATEA PRINCIPELE MIRCEA 500.000 lei
Eliza Karl - 60.000 de lei, Anna Thiele- 40.000 de lei, Elena Kopkov - 60.000 de lei, Virgil Janza - 40.000 de lei, iar o suma de 300.000 de lei sa o imparta personalului Casei mele. Partea ce se va socoti in proportie cu insemnatatea slujbei ce o ocupa si cu numarul anilor serviti.
Las surorii mele Victoria Malita, Mare Ducesa a Rusiei, o renta viagera anuala de 120.000 franci - francezi. Multumesc domnului colonel Zwiedineck pentru serviciile credincioase aduse mie in tot timpul, plin de greutati cat a condus in modul cel mai desinteresat administratiunea Casei Mele, si las fiicei sale Domnisoara Zwiedineck 200.000 de lei.
Binecuvantez inca odata pe fiul meu Carol si rog Atot Puternicul sa-l ajute sa lucreze si sa faca totul pentru linistea si prosperitatea Romaniei, Tara mea draga.
Hotarasc ca fiica mea Elisabetha, Regina Greciei, sa aiba partea ei de mostenire Castelul si intreaga mea mosie Copaceni, cu tot ce se afla acolo fara nici o rezerva folosindu-se cum va crede pentru multumirea ei.
Rog pe Atot Puternicul sa o ajute spre deplina ei fericire. Voiesc ca partile rezervatare ce se cuvin fiicei mele Maria Regina Jugoslaviei si fiului meu Nicolaie Principe al Romaniei sa fie primite de ei in bani.
Las fiicei mele Ileana, Arhiducesa de Austria, Principesa a Romaniei, peste partea rezervatara toata cotitatea disponibila si hotarasc sa aiba in partea ei de mostenire Castelul Bran cu tot ce se gaseste in el, si cu toate terenurile si constructiunile ce sunt proprietatea mea la Bran fara nici o rezerva, si cu singura sarcina de a lasa in folosinta I.W.C.A (Asociatiunea Fetelor Crestine) pe cat timp aceasta societate va fi patronata de un Membru al Casei Regale din Romania, Casa mea mare din satul Bran, cu destinatia de a servi pentru coloniile de vara ale numitei Societati.
Dorinta mea este ca Ileana sa-l foloseasca in deplina fericire pastrandu-l cat timp va fi cu putinta.
Mor cu credinta ca nu se va gasi nimeni in Romania care sa o induplece de a veni in Tara care s'a nascut, de care o leaga o dragoste adanca si pentru care a muncit cu toata inima.
Las iubitului meu nepot Mihai, Voievod de Alba Iulia, diamantul cel mare ce mi-a fost daruit de Regele Ferdinand. Din bijuteriile mele am dispus de fapt inca din timpul vietii.
Rog pe fiii mei Carol si Nicolaie sa nu faca nici un fel de obiectiuni cu privire la bijuterii sau la valoarea lor, caci nu se cuprind in patrimoniul meu. Fiicele mele stiu cui apartine fiecare.
As fi vrut sa pot lasa mult iubitei mele Tari in semn de dragoste necurmata ce i-am purtat si pe care o las izvor nesecat mostenitorilor mei.
Dorinta mea fierbinte ar fi fost sa inalt o biserica mica pe fostul front de la Onesti si sa infiintez un camin cu numele meu pentru studentele de la Universitatea din Iasi, ca amintire a zilelor grele petrecute acolo in timpul marelui razboiu pentru intregirea neamului.
Resimt o vie intristare ca modesta mea avere, datorata generozitatii iubitului meu sot Regele Ferdinand, si redusa inca prin greutatile din ultimul timp nu-mi ingaduie sa fac binele ce as dori.
Iert pe cei cari m-au facut sa sufar. Rog pe cei carora involuntar le-as fi gresit sa ma ierte caci nu am voit sa fac rau nimanui.
Revoc orice testament anterior. Anexez la acest testament doua scrisori care se vor deschide de catre copii mei indata dupa moartea mea, inainte de imormantare.
Acest testament a fost facut scris, datat si semnat cu mana mea la Tenka - Juvah, Balcic, astazi Joi 29 iunie 1933.
(afis realizat de adquest image)