Mariana Marin (10 februarie 1956, București - 2003) a fost o poetă din România aparținând "generației literare '80" (Generația în blugi).
S-a născut în București, unde a absolvit Facultatea de Litere. Face parte din "generația 80". A fost un membru activ al Cenaclului de Luni, condus de criticul literar și profesorul Nicolae Manolescu și a publicat în volumul colectiv, editat de acesta, "Cinci". Poeziile ei sunt traduse în limba franceză și e prezentă în reviste și antologii din Marea Britanie, Germania, SUA, Suedia, Ungaria și Polonia. "Au Carrefour des grandes routes commerciales" (édition bilingue) chez EST-Samuel Tastet Editeur (1989) traduit du roumain par Sébastien Reichmann "Les Ateliers" (édition bilingue) chez EST-Samuel Tastet Editeur (1992) traduit du roumain par Alain Paruit.
Volume de versuri publicate
Un război de o sută de ani, 1981, 2001
Cinci, 1982 (alături de Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter)
Aripa secretă, 1986
Atelierele, 1990
Mutilarea artistului la tinerețe, 1999
Zestrea de aur (antologie), 2002
[modifică] Premii
Premiul Uniunii Scriitorilor (1981, 1999); Premiul ASPRO (1999); Premiul "Virgil Mazilescu" (2001)
sursa: Wikipedia
poeme:
"La etajul 5
Poezia,
cînd sub teasta îti bubuie
singuratatea putrezita a fiecarei dimineti.
La etajul 5 al unui bloc
dintr-un celebru cartier proletar
poezia îti reface instinctul migrator
al pasarilor mici, cenusii.
Cîta iubire
“Cînd toate ne pleaca?
Toate ne lasa?”
(si era o vreme a cireselor si a iederii)
Ce fel de moarte
în obraznicia ta iepureasca
te-a însotit în anii din urma,
o, biata spaima a tarînei!
Poezia,
cînd sub teasta miraculos
te înfrupti din tine însati.
Si este o vreme a înghetului si a rîtului,
a biciului care-ti plesneste obrazul
si a porcilor mici, cenusii.
"Elegie XII"
Intre sanii mei a innoptat moartea.
Dar intre mine si tine (se spune)
va exista intotdeauna o Europa sau o Mare Rosie.
Limba in care gandesc eu cuvantul moarte
nu este si limba in care gandesti tu cuvantul iubire.
Ceea ce azi ne desparte (se spune)
ne va desparti si mai mult maine.
Iata de ce, cu toata intunecimea trecutului nostru
pe care il desfasuram acum aidoma
unui pergament din vechiul Egipt,
iti cer sa fugim in haul ce ni s-a dat.
Acolo, pistruii si parul tau rosu
vor intelege desigur si vor iubi
limba sanilor mei
intre care va innopta si atunci moartea.
