Sunt aici

"Sunt aici cu toate gândurile mele

Şi coastele pe dos nici eu nu ştiu cum

De am rătăcit atâtea nopţi fără nume fără aer

Zgomotele se aud atât de puternic în spatele pereţilor

Şi nu pot dormi - iubirea e cea mai hâtră pânză - din nou acelaşi gust de absint ... "



("Absintheria din oraşul vechi") - Angela Baciu



duminică, 24 aprilie 2011

interviu cu Florin Doru Crihana

* Văd mult prea des greşelile din comportamentul uman
* Acum am învatat să ascult şi parerile spectatorilor
* Programul meu zilnic este 4.30 – 21.30
* Dar mi-am gasit un echilibru în care arta mea merge înainte.

1. pentru cine nu te cunoaste, cine este florian doru crihana ?
Sînt un artist care şi-a început activitatea de creaţie în domeniul Caricaturii. Sînt un demn reprezentant al zodiei Berbecului – dupa 20 de ani de dat cu coarnele, am ajuns deja piesă de muzeu: Monchehaus Museum fur Moderne Kunst Goslar – Germania. Dar încerc merea să aflu cine sînt, şi din cînd în cînd mă caut pe Google.

2. cand a inceput pentru tine dorinta pentru arta?
Tatal meu a fost militar si folosea adeseori creioane colorate. Ma invita mereu la masa din sufragerie la care lucra, ca să desenez. Mă fascinau şabloanele ciudate pe care le folosea. Nu-mi aduc aminte ce desenam. Mi-am descoperit talentul la şcoala generală şi am început să pictez în liceu. S-au scurs vreo 35 de ani…

3. ce profesori ai avut? modele?
Am început la scoala generala nr.7 cu doamna învatatoare Cazacu si apoi la doamna diriginta Simionov, profesoara de matematica. Fiind mai mare în virsta, mi-am putut da seama ce însemna eleganţa la un cadru didactic – ma refer la doamna Simionov. La Liceul de Marina mi-a placut ora de romana cu doamna Caluianu. Am fost mai apropiat de profesoarele de limba franceza. La facultate l-am apreciat din primul an pe domnul profesor Alexandru Vasile – geometrie descriptivă si mai tîrziu de domnul Liviu Stoicescu. Cu ani în urmă, într-o întîlnire a caricaturiştilor, am auzit expresia “ingineri făcuţi la grămada cu furca”. Pentru mine, universitatea a însemnat în primul rînd educaţie. Îmi pare rău pentru cei care nu au absolvit o universitate; au pierdut atît de mult…

4. unde te regasesti mai mult: in caricatura sau pictura?
Ceea ce fac eu se situeaza intre cele doua, daca ne gindim la caricatura ca la ceva urit, si la pictura ca la ceva frumos. Şcolile prin care am trecut mi-au format un spirit foarte ascuţit de observaţie. Văd mult prea des greşelile din comportamentul uman. Uneori este pagubos pentru mine. Alteori este foarte amuzant.

5. cum te percepe publicul, iti cunosti publicul?
Îmi cunosc publicul mai ales de cind am solicitat Filialei Galati a UAP să mă lase să petrec mai mult timp în Galeria “N. Mantu”. Acum nu mai pot fi găsit acolo. La începutul carierei mele am evitat întîlnirile cu publicul pentru a nu-mi limita pornirile fanteziste. Am procedat bine. Acum am învatat să ascult şi parerile spectatorilor. Dar a aparut un fenomen invers popularitatii de care mi-am dat seama in 2010: publicul se intimideaza si nu mai intra in expozitii.

6. ai multe intaliri, vernisaje in strainatate, cum e dincolo? cum este privit artistul roman dincolo de granite.
Artistii români nu sînt priviti bine. Lumea nu vine la vernisajele lor. Sîntem în aceeaşi oală cu bulgarii. Puţini mai stiu de unde vin Constantin Brancuşi şi Saul Steinberg. Nu este concluzia mea, ci a prietenilor mei din strainatate. Mulţi vizitatori ai expoziţiilor mele se arată surprinsi de ceea ce văd şi îşi exprimă regretul de a se fi lăsat influentaţi negativ de unele surse.

7. tocmai ai inceput 2011 cu un proiect interesant, un vernisaj, despre ce este vorba?
Pentru mine nu este atît de interesant. Expoziţia de la Galeria “N. Mantu” februarie - martie 2011 este un început timid al unui an care se anunţă tumultos cu prelungiri în 2012 şi 2013. Expoziţia se intitulează “Curtea veche” şi este un duet Nicolae Einhorn – Florian Doru Crihană. Totusi o expoziţie pe care o consideram de rangul doi, avînd doar 17 lucrari, mi-a adus datorită Internetului o împlinire spectaculoasă. Mă refer la preţurile lucrărilor. De mai mulţi ani am fost presat de breasla din străinătate şi de impresar să cresc preţurile la nivelul pe care-l merit, pentru că le încurcam socotelile. Am refuzat mereu, pentru că piaţa românească, cea care-mi dadea stabilitate,mă tragea în jos. În ultimul timp, datorită unei campanii de publicitate ce ţine de 20 de ani, datorită creşterii interesului colecţionarilor pentru lucrările mele, a creşterii numărul de comenzi de lucru, preţurile lucrărilor au marcat o creştere bruscă. Creşterea a fost posibilă în urma unui echilibru financiar personal prelungit. Sper sa dureze. Reacţiile au fost diverse: Occidentul a aplaudat, impresarul se bucură, breasla din Romania si strainatate are acum un reper mai bun; dar Galaţiul a făcut un pas înapoi – îmi pare rău. Vezi http://theoldgarden.wordpress.com/

8. ce pregatesti pentru publicul tau in acest an?
Pentru publicul din Galati lucrez la o expoziţie care, sînt sigur , va avea ecouri în arta satirică mondială. Titlul expoziţiei: TITANIC. Alegera temei a durat cîteva luni! Va fi o viziune originală a artistului satiric Crihană. O consider o expoziţie tactică în cariera mea, deoarece “Titanic” este un subiect despre care nu se mai poate face nimic – în aparenţă. Va fi o surpriză, poate şi pentru un scenarist de la Hollywood. O voi orienta prin Internet spre Marea Britanie şi Statele Unite. Fiind cu expoziţia 80% gata, pot să spun că mi-am atins scopul.
În paralel cu preocupările artistice, mă gîndesc mult şi la publicitate. Nu ar trebui să fie treaba mea, dar am observat că, fiind mereu virf de lance cu creaţia, serviciile de publicitate – mă refer la Internet – rămân mereu în urmă. Sînt nesatisfăcătoare. Site-urile de artă se mulţumesc să-mi prezinte cîteva lucrări cu preţuri, în schimbul unei chirii anuale. Efectul este minuscul: 2000 de vizionări pe an. Lady Gaga are 300 mil. la un videoclip. Nici un site de arta nu sare la etapa a doua, pe care o ştiu, şi sînt gata să o indic administratorilor. Facem mereu şi mereu ceea ce vedem la alţii, ne lipseste curajul, capitalismul încă nu s-a lipit bine de noi.
Dar am mereu în lucru mai mult de o expozitie şi ceea ce pare să fie pentru mine foarte important pentru viitor, este o colaborare cu Italia sub tutela Universităţii “Sapienza” din Roma, Facultatea de Economie. Ma gindeam ca studentii de la arta ar avea ceva de invatat din experianta mea dar surpriza, vad ca sint solicitat sa-mi exprim parerile studentilor de la economie: “Aţi vrea să fiiti profesorul nostru de economie într-un proiect cultural?” Acum, cînd va răspund la întrebari, un desen de-al meu se afla pe prima pagina a site-ului expozitiei colective internationale “Arte della speculazione” ce se va deschide curînd la Roma. “Florian Doru Crihana si candida ad essere l’autore più sorprendente di questa edizione di Oltre il pensiero economico”. Pe măsură ce ne apropiem de evenimente, voi da publicităţii mai multe detalii ale unei colaborări ce ar putea ţine citiva ani, incluzind expozitii personale in turneu.


9. cum arata o zi din viata ta? cum lucrezi?
Programul meu zilnic este 4.30 – 21.30. Încep lucrul la 4.30 dimineaţa cu studiul asupra temelor expoziţionale. Atunci lucrez la idei. La ora 5.00 ies la jogging – numai cînd vremea si terenul sînt acceptabile. Pînă pe la ora 9 dimineata lucrez la şevalet şi apoi ies în oraş pentru o altă repriza de miscare, treburi diverse şi odihna ochilor. După amiază mai am doua reprize de lucru la etape artistice mai puţin importante. La ora 21.00-21.30 merg la culcare. Programul zilnic pentru un artist liber este foarte important. El trebuie sa se mentina in forma in continuu, sa nu exagereze cu munca dar sa fie si foarte atent la termenele contractuale.
Pina acum 20 de ani aveam mereu un “tătic”, cineva care avea grija de aceste laturi ale unei activitati artistice.

10. esti un om implinit?
Nu, pentru ca ceea ce fac este un sacrificiu pentru mine şi cei din jurul meu. Dar mi-am gasit un echilibru în care arta mea merge înainte. Imi zic mereu “sa mai termin si expozitia asta, si sint multumit”, după care mai urmează una, şi încă una, şi încă una…

Curriculum vitae:

1958 - S-a născut pe 7 aprilie la Galaţi în zodia Berbecului, care i-a influenţat profund viaţa şi activitatea 1978 Serviciul militar de 9 luni la Marină în Mangalia. 1984 Absolvent al facultatii de Arhitectura Navala. A realizat o serie de portrete în creion pentru toţi colegii de facultate şi pentru cîţiva profesori. 1985 Debutează în caricatură, şi anume la Salonul de vară al umorului desenat Brăila. 1986 Debuteaza în presă la revista Rebus Flacăra. Îl cunoaşte pe ziaristul Tudor Octavian de la care primeşte cîteva sfaturi pentru a deveni un caricaturist de succes. Îl cunoaşte pe graficianul Pavel Botezatu împreună cu care susţine lungi discuţii despre caricatură şi artă în general. 1989 A cîştigat primul său premiu internaţional şi anume: Menţiune de onoare la Aydin Dogan Competition Ankara, Turcia. Cîştigă Marele Premiu la Novi Sad, Iugoslavia. 1990 Cîştigă Premiul "Dieter Burkamp" la festivalul Satyrykon în Polonia şi Premiul 1 la Santa Cruz de Tenerife, Spania. Îl întîlneşte pe ziaristul Burkamp cu care începe o lungă colaborare şi prietenie.
1991 Demisionează din funcţia sa de la Icepronav Galati devenind artist liber: caricaturist şi pictor. Lucrările sale au fost incluse în expoziţie “Europaische Kunstler der Gegenwart” la Wilhelm-Busch-Museum Hannover, Germania.1992 Începe o campanie de participări la concursurile internaţionale, cîştigînd premii peste tot în lume.1999 Începe formarea unei colecţii de caricaturi, în special ale autorilor români contemporani. Ziarul local “Viata liberă“ publică serii de articole despre activitatea sa, semnate în special de ziarista Angela Ribinciuc. Intră în juriile concursurilor de la Kragujevac, Serbia şi Istanbul, Turkey. 2000 Publică o serie de caricaturi la ziarul Curentul din Bucureşti. Semnează un contract cu firma D&D Internaţional pentru realizarea unor caricaturi despre plicuri. Acestea au fost achiziţionate de Compania GPV France. Este anul în care construieşte galerii în Galaţi: Galeria Paradox, Galeria “Umor la etaj”, Galeria “La Urgenţă“ şi Galeria caricaturii de la Universitate. 2001 Sase desene de-ale sale au fost incluse în cartea Alles ist Spaβ – monografia baritonului suedez Ingwar Wixell. Organizează două expoziţii în memoria caricaturistului român Alexandru Clenciu. 2002 Caricaturistul Viorel Baciu îi prezintă lucrări despre consumul de droguri, violenţa în familie, mediu în diverse expoziţii în România. Colecţia sa este expusă pentru doi ani la Centrul Cultural Dunărea de Jos” Galaţi. 2004 începe împreună cu soţia sa Iuliana revista “Buletin informativ” şi varianta sa în limba engleză “Romanian News Report”. 2005 Este inclus în expoziţia "Spuren des Don Quijote" prezentată la Museum im Schloss Bad Pyrmont - Germania. 2006 Este distins cu Premiul anual pentru cultură acordat de Centrul Cultural Galaţi. 2007 Este acceptat în rîndurile Uniunii Artiştilor Plastici din România – Filiala Galaţi. 2008 Susţine expoziţia “Nuduri” la Galeria de artă “Nicolae Mantu” Galaţi. Este inclus într-o expoziţie colectivă la Muzeul Caricaturii din Basel, Elveţia 2009 Susţine expoziţia “Portrete” la Galeria de artă din Galaţi. Expune într-o prezentare colectivă la Muzeul “Fratii Grimm” din Steinau – Germania. Dieter Burkamp îi publică monografia “Satirische Idyllen” la editura Kerber Art din Germania. Expozitii personale la Vianden (Luxemburg) si Boechout (Belgia) 2010 Expozitia personala “Venetia” si expozitia personala la Belgrad-Zemun.

realizat de Angela Baciu

publicat in revistele "Agero" (Germania) si "Nou Horizont" (Valencia)

http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/JURNALISTICA/Interviu%20cu%20Florian%20Doru%20Crihana%20de%20AB.htm

http://www.nouhorizont.com/